Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Politețe

1 * Cuvantul cu diacritice: politéțe
Cuvantul fara diacritice: politete

Definitie: POLITEȚE, (2) politeți, substantiv feminin 1. Atitudine, comportare conformă cu buna-cuviință, amabilă, politicoasă; amabilitate. ♢ Pronume personal (sau posesiv) de politețe = pronume care se folosește în vorbirea cu sau despre o persoană căreia i se cuvine respect sau pentru a-i impune respect. ♢ Locutiune adjectiv De politețe = a) care exprimă politețe; b) politicos, amabil; protocolar. ♢ Locutiune adverb Din (sau de, rar, pentru) politețe = fiind obligat de anumite cerințe (formale) de conduită, de etichetă. ♦ Ansamblu de reguli de comportament în spiritul bunei-cuviințe, al amabilității și al respectului reciproc. 2. (Familiar; la plural) Cuvinte sau gesturi care exprimă politețea (1) (exagerată a) cuiva față de cineva. [Plural și: (2) politețuri. – Varianta: politeță substantiv feminin] – Din franceza politesse.

2 * Cuvantul cu diacritice: politețe
Cuvantul fara diacritice: politete

Definitie: Politețe antonim: impolitețe, apolitețe, bădărănie, bruschețe, brutalitate, grosolănie, indelicatețe, nepolitețe, nedilecatețe, vulgaritate

3 * Cuvantul cu diacritice: politéțe
Cuvantul fara diacritice: politete

Definitie: POLITEȚE substantiv 1. cuviință, decență, respect, (livresc) reverență, urbanitate, (livr. figurativ) urbanism. (O atitudine plină de -.) 2. amabilitate, manieră, (livresc) civilitate. (E de-o - ireproșabilă.) 3. verifica cuvantul: curtoazie.

4 * Cuvantul cu diacritice: politéțe
Cuvantul fara diacritice: politete

Definitie: politețe substantiv feminin, art. politețea, g.-d. art. politeții; (cuvinte, gesturi) plural politeți/politețuri

5 * Cuvantul cu diacritice: politéțe -i
Cuvantul fara diacritice: politete

Definitie: POLITEȚE -i f. 1) Comportament politicos; atitudine amabilă; amabilitate. 2) Vorbă sau gest care exprimă un astfel de comportament (de obicei exagerat). [G.-D. politeții; Pl. și politețuri] franceza politesse

6 * Cuvantul cu diacritice: politéțe
Cuvantul fara diacritice: politete

Definitie: POLITEȚE substantiv feminin Fel de a se purta, de a vorbi în societate, potrivit cerințelor buneicuviințe; amabilitate. [Varianta politeță substantiv feminin / < limba italiana politezza, conform franceza politesse].

7 * Cuvantul cu diacritice: politéțe
Cuvantul fara diacritice: politete

Definitie: POLITEȚE substantiv feminin fel de a se purta, a vorbi în societate potrivit cerințelor bunei-cuviințe; amabilitate. (< franceza politesse)