Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Politic -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: polític -ă
Cuvantul fara diacritice: politic

Definitie: POLITIC, -Ă, politici, -ce, substantiv feminin, adjectiv I. S.f. 1. Știința și practica de guvernare a unui stat; sferă de activitate social-istorică ce cuprinde relațiile, orientările și manifestările care apar între partide, între categorii și grupuri sociale, între popoare etcetera în legătură cu promovarea intereselor lor, în lupta pentru putere etcetera; orientare, activitate, acțiune a unui partid, a unor grupuri sociale, a puterii de stat etcetera în domeniul conducerii treburilor interne și externe; ideologie care reflectă această orientare, activitate, acțiune. ♢ Expresie A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului. 2. Tactică, comportare (abilă) folosită de cineva pentru atingerea unui scop. II. Adjectiv 1. Care aparține politicii (I), care se referă la politică, de politică; politicesc¹. ♢ Drepturi politice = drepturile de participare a cetățenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme. Om politic (și, cuvant invechit, substantivat, m.) = persoană care are un rol important în activitatea politică, care își desfășoară activitatea principală în domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat, n.) Aspect, element politic (II 1), viață politică. 2. Care are sau care exprimă o comportare abilă; dibaci, șiret. – Din limba latina politicus, limba neogreaca: politikos, franceza politique.

2 * Cuvantul cu diacritice: polític
Cuvantul fara diacritice: politic

Definitie: POLITIC adjectiv verifica cuvantul: diplomatic.

3 * Cuvantul cu diacritice: polític
Cuvantul fara diacritice: politic

Definitie: POLITIC substantiv verifica cuvantul: om politic, politician.

4 * Cuvantul cu diacritice: polític
Cuvantul fara diacritice: politic

Definitie: POLITIC adjectiv (învechit) politicesc. (Doctrină -.)

5 * Cuvantul cu diacritice: polític
Cuvantul fara diacritice: politic

Definitie: politic adjectiv m., plural politici; f. singular politică, plural politice

6 * Cuvantul cu diacritice: polític -că
Cuvantul fara diacritice: politic

Definitie: POLITIC -că (-ci, -ce) Care ține de politică; propriu politicii. Program -. ♢ Drepturi -ce drepturile cetățenilor de a participa la activitatea de conducere a statului. Om - persoană a cărei ocupație principală este activitatea politică. limba latina politicus, ngr. politikos, limba franceza: politique

7 * Cuvantul cu diacritice: polític -ă
Cuvantul fara diacritice: politic

Definitie: POLITIC, -Ă adjectiv Care aparține politicii, referitor la politică. ♦ Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme; drepturi politice = drepturi referitoare la participarea cetățenilor la viața obștească și la conducerea treburilor societății; economie politică = verifica cuvantul: economie. [Conform: franceza politique, limba latina politicus, limba greaca (veche) politikos < polis – oraș].

8 * Cuvantul cu diacritice: polític -ă
Cuvantul fara diacritice: politic

Definitie: POLITIC, -Ă I. adjectiv referitor la politică. o nivel - = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme; om - = cel care își desfășoară activitatea în domeniul politicii (II, 1); drepturi če = drepturi referitoare la participarea cetățenilor la viața obștească și la conducerea treburilor societății II. substantiv feminin 1. activitate a claselor, a grupurilor sociale în raport cu statul, determinată de interesele și de scopurile lor; activitate a organelor puterii și conducerii de stat în domeniul treburilor publice interne și externe. 2. tactică, comportare, abilitate folosită de cineva pentru a-și atinge scopul. (< franceza politique, limba latina politicus, limba greaca (veche) politikos, /II/ politike)