Varianta definitie 1: PoliȚĂ2, polite, substantiv feminin
1. (În sistemul financiar) Act prin care o persoana dispune debitorului ei sa plateasca o suma de bani unei alte persoane sau la ordinul acesteia; trata. ♢ Polita in alb = polita2 (1) pe care nu figureaza numele beneficiarului. ♢ Expresie A plati (cuiva) polita = a se razbuna (pe cineva).
2. (În sintagma) Polita de asigurare = document emis de catre o institutie de asigurare, prin care aceasta certifica incheierea unui contract de asigurare a vietii sau a bunurilor materiale ale cuiva. – Din limba italiana Polizza.
Varianta definitie 2: PoliȚĂ1, polite, substantiv feminin Suport de scandura fixat orizontal pe un perete, intr-un dulap etcetera, pe care se tin diferite obiecte. ♦ Obiect de mobilier prevazut cu asemenea suporturi. [Plural si: politi] – Din limba slava (veche) Polica.
Varianta definitie 7: PoliȚĂ1 -e f. 1) Suport de scandura asezat in pozitie orizontala pe un perete sau intr-un dulap, pe care se tin diferite obiecte. 2) Mobilier prevazut cu astfel de suporturi. [G.-D. Politei] /<sl. polica
Varianta definitie 8: PoliȚĂ2 -e f. 1) fin.
Act financiar in baza caruia debitorul este obligat, la ordinul creditorului, sa plateasca beneficiarului o suma de bani la un anumit termen; vecsel. ♢ - in alb polita pe care nu este indicat numele beneficiarului. A plati cuiva o - a se razbuna pe cineva. 2): - de asigurare document prin care se confirma incheierea unui contract de asigurare. [G.-D. Politei] /<it. polizza
Varianta definitie 9: PoliȚĂ substantiv feminin
1. trata.
2. - de asigurare = act prin care se incheie o asigurare; a plati (cuiva) o - = a razbuna. (< limba italiana polizza)
Varianta definitie 10: Polita (polite), substantiv feminin –
1. Consola, placa. –
2. Raft, blidar. –
3. Stinghia inferioara a jugului. –
4. Cormana. – Mr., megl. pulita.
Sl. (sb., cr., pol.) polica, bulgara policŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 37; Cihac, II, 274; Conev 62), conform limba neogreaca: πόλίτσα, limba albaneza policë, mag. polcz. – Derivat policioara, substantiv feminin (blidar; cormana, aparatoare de urechi; Banat, jugastru).
Varianta definitie 11: Polita (polite), substantiv feminin –
1. Cambie, trata; ordin de plata. –
2. Contract de asigurare. – Mr. polita, pulita. limba italiana: polizza, prin intermediul limba neogreaca: πόλιτσα (Galdi 233; conform REW 528).
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 8 litere. Cuvantul incepe cu litera "p" si se termina cu litera "i"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
