Pomenire
Definitie, sens si explicatie
1Pomenire, pomeniri, substantiv feminin Actiunea de a (se) pomeni. ♦ Ceremonie religioasa in cadrul careia se comemoreaza amintirea unei persoane decedate sau a unui eveniment din trecut. ♦ Slujba sau rugaciune pentru morti. ♢ Vesnica pomenire = cantare bisericeasca cu care se termina slujba de inmormantare sau un parastas. ♦ (Înv. si popular) Aducere-aminte, amintire. – Verifica cuvantul: Pomeni.
2Pomenire substantiv
1. amintire, citare, indicare, mentionare, mentiune, semnalare, (rar) semnalizare. (- unui fapt semnificativ.)
2. amintire, (invechit) pomana, pomelnic, pomina. (Pentru - cuiva.)
3. (Termen Bisericesc) (invechit) pamente. (- a unui mort, la biserica.)
1. amintire, citare, indicare, mentionare, mentiune, semnalare, (rar) semnalizare. (- unui fapt semnificativ.)
2. amintire, (invechit) pomana, pomelnic, pomina. (Pentru - cuiva.)
3. (Termen Bisericesc) (invechit) pamente. (- a unui mort, la biserica.)
3Pomenire substantiv feminin, g.-d. art. pomenirii; (binefaceri) plural pomeniri
4Pomenire -i f. 1) verifica cuvantul: A pomeni. 2) Comemorare a amintirii unei persoane decedate sau a unui eveniment istoric. 3) Slujba religioasa pentru cei morti. ♢ Vesnica - cantare bisericeasca de incheiere a prohodului. /v. a pomeni