Pop
Definitie, sens si explicatie
1Pop1, popi, substantiv masculin
1. Stalp, barna, par, prajina etcetera avand diverse intrebuintari, mai ales ca element de sustinere sau de sprijin: A) bucata lunga de lemn, prajina sau par, folosite pentru a sprijini in mod provizoriu un gard, crengile unui pom etcetera; proptea, sprijin; B) stalp sau barna groasa de lemn cu care se sustine provizoriu sau se consolideaza un zid, un planseu, un acoperis; C) fiecare dintre stalpii unei prispe sau ai unui pridvor care, avand unul dintre capete infipt in talpa prispei, sustin cu celalalt capat streasina acoperisului; D) (regional) fiecare dintre stalpii care, avand unul dintre capete infipt in pamant, sustin un gard sau o poarta. ♦ Betisor asezat in cutia de rezonanta a unor instrumente cu coarde.
2. (Regional) Nume dat mai multor piese, obiecte sau parti ale acestora, asemanatoare ca forma sau ca intrebuintare cu un pop1 (1) ori executate dintr-un pop1.
3. Gramada de snopi sau de manunchi de canepa ori de alte plante, asezate in picioare ca sa se usuce. [Plural si: (3, n.) popuri] – Din bulgara Pop.
1. Stalp, barna, par, prajina etcetera avand diverse intrebuintari, mai ales ca element de sustinere sau de sprijin: A) bucata lunga de lemn, prajina sau par, folosite pentru a sprijini in mod provizoriu un gard, crengile unui pom etcetera; proptea, sprijin; B) stalp sau barna groasa de lemn cu care se sustine provizoriu sau se consolideaza un zid, un planseu, un acoperis; C) fiecare dintre stalpii unei prispe sau ai unui pridvor care, avand unul dintre capete infipt in talpa prispei, sustin cu celalalt capat streasina acoperisului; D) (regional) fiecare dintre stalpii care, avand unul dintre capete infipt in pamant, sustin un gard sau o poarta. ♦ Betisor asezat in cutia de rezonanta a unor instrumente cu coarde.
2. (Regional) Nume dat mai multor piese, obiecte sau parti ale acestora, asemanatoare ca forma sau ca intrebuintare cu un pop1 (1) ori executate dintr-un pop1.
3. Gramada de snopi sau de manunchi de canepa ori de alte plante, asezate in picioare ca sa se usuce. [Plural si: (3, n.) popuri] – Din bulgara Pop.
2Pop2, substantiv neutru invar., adjectiv invar.
1. Substantiv neutru: invar.
Bucata de muzica usoara cu tema si linie melodica inspirata din muzica folclorica.
2. Adjectiv invar. (În sintagma) Muzica pop = muzica usoara sau rock, cu larga audienta la public. – Cuvant limba engleza
1. Substantiv neutru: invar.
Bucata de muzica usoara cu tema si linie melodica inspirata din muzica folclorica.
2. Adjectiv invar. (În sintagma) Muzica pop = muzica usoara sau rock, cu larga audienta la public. – Cuvant limba engleza
3Pop substantiv verifica cuvantul: chinga, fus, prepeleac, stinghie.
4Pop substantiv
1. (Constr.) palimar, (popular) popartac, (regional) poponet. (- de sustinere a unui zid, a unui planseu.)
2. verifica cuvantul: proptea.
3. verifica cuvantul: speteaza.
4. (regional) capita, ciucla, poponet. (Un - de in.)
1. (Constr.) palimar, (popular) popartac, (regional) poponet. (- de sustinere a unui zid, a unui planseu.)
2. verifica cuvantul: proptea.
3. verifica cuvantul: speteaza.
4. (regional) capita, ciucla, poponet. (Un - de in.)
5Pop (stalp) substantiv masculin, plural popi
6Pop (muz.) substantiv neutru invar.
7Pop (manunchi) substantiv neutru, plural popuri
8Pop1 -i m. 1) Stalp la prispa sau la pridvor care sustine streasina acoperisului; parmac. 2) Bucata de lemn in care se fixeaza batca sau nicovala. 3) Manunchi de anumite plante (canepa, in, stuf etcetera) puse in picioare la uscat. /<bulg. pop
9Pop2 n.
Forma de muzica usoara inspirata din muzica folclorica. ♢ Muzica - creatie de muzica usoara care se bucura de mare popularitate la public. /Cuv. limba engleza
Forma de muzica usoara inspirata din muzica folclorica. ♢ Muzica - creatie de muzica usoara care se bucura de mare popularitate la public. /Cuv. limba engleza
10Pop adjectiv inv., substantiv neutru (muzica usoara) de origine anglo-americana, cu larga audienta la public, din rock si din folk. (< amer. pop)
11Pop (popi), substantiv masculin –
1. Gramada de stiuleti de porumb pusi la uscat. –
2. Stilp de lemn in pridvorul caselor taranesti. –
3. Axa a virtelnitei. –
4. Proptea, reazem.
Creatie expresiva, conform pup, dop, pap(use); ca in cazul acesta din urma, pare sa indice un obiect relativ nedefinit prin conturile sale sau o marioneta.
Raportul cu popa „preot” (Tiktin; Candrea; Scriban) este dubioasa. – Derivat din limba greaca (veche) ὐποπούς „inzestrat cu picioare” (Diculescu, Elementele, 469) e improbabila.
Derivat popic (Mold. popica), substantiv neutru (bucata mica de lemn cu diferite intrebuintari; pop de vioara), cu sufix dim. -ic (dupa Conev 60, din bulgara pop); popicar, substantiv masculin (jucator de popice); popici, substantiv neutru (Oltenia, axul virtelnitei); popou, substantiv neutru (sezut, fund), cuvint folosit de copii; poponete (var. poponet), substantiv masculin (sezut; hopa-mitica; marioneta, om de paie; sperietoare; lampita; volbura, Convolvulus arvensis; sobolan de cimp, Mus silvaticus), a caror idee comuna este cea de „marioneta sezind in fund” (numele volburei vine din limba sarba: poponac, care nu poate explica celelelte sensuri din rom., conform Cihac, Ii, 278; dupa Conev 56, din bulgara papunec); popondoc, substantiv masculin (parmac); popindoc, substantiv masculin (sobolan de cimp; Mold., copil, pusti); popindau (var. popinzoi, popinzac), substantiv masculin (sobolan de cimp; sperietoare); popindac, substantiv neutru (Mold., plavie, musuroi la suprafata apei in terenurile mlastinoase); popi, substantiv masculin plural (Mold., taftur), conform pofi; popenchi (var. popinci), substantiv masculin (ciuperca comestibila, Coprinus atramentarius, Coprinus comatus, Pholiota mutabilis, Pluteus cervinus, Amillaria mellea), pe care Candrea il lega de limba sarba: popič „ciuperca” si Scriban de rut. podpenka; popota, verb reflexiv (a se cocota), conform cocota; impopot(on)a, verb reflexiv (a se gati), pe care Capidan, Dacor., Ii, 626 il lega de pupa(za), pornind de o forma primitiva impupaza conform Dar; popic, interjectie (exprima ideea unei aparitii neasteptate).
1. Gramada de stiuleti de porumb pusi la uscat. –
2. Stilp de lemn in pridvorul caselor taranesti. –
3. Axa a virtelnitei. –
4. Proptea, reazem.
Creatie expresiva, conform pup, dop, pap(use); ca in cazul acesta din urma, pare sa indice un obiect relativ nedefinit prin conturile sale sau o marioneta.
Raportul cu popa „preot” (Tiktin; Candrea; Scriban) este dubioasa. – Derivat din limba greaca (veche) ὐποπούς „inzestrat cu picioare” (Diculescu, Elementele, 469) e improbabila.
Derivat popic (Mold. popica), substantiv neutru (bucata mica de lemn cu diferite intrebuintari; pop de vioara), cu sufix dim. -ic (dupa Conev 60, din bulgara pop); popicar, substantiv masculin (jucator de popice); popici, substantiv neutru (Oltenia, axul virtelnitei); popou, substantiv neutru (sezut, fund), cuvint folosit de copii; poponete (var. poponet), substantiv masculin (sezut; hopa-mitica; marioneta, om de paie; sperietoare; lampita; volbura, Convolvulus arvensis; sobolan de cimp, Mus silvaticus), a caror idee comuna este cea de „marioneta sezind in fund” (numele volburei vine din limba sarba: poponac, care nu poate explica celelelte sensuri din rom., conform Cihac, Ii, 278; dupa Conev 56, din bulgara papunec); popondoc, substantiv masculin (parmac); popindoc, substantiv masculin (sobolan de cimp; Mold., copil, pusti); popindau (var. popinzoi, popinzac), substantiv masculin (sobolan de cimp; sperietoare); popindac, substantiv neutru (Mold., plavie, musuroi la suprafata apei in terenurile mlastinoase); popi, substantiv masculin plural (Mold., taftur), conform pofi; popenchi (var. popinci), substantiv masculin (ciuperca comestibila, Coprinus atramentarius, Coprinus comatus, Pholiota mutabilis, Pluteus cervinus, Amillaria mellea), pe care Candrea il lega de limba sarba: popič „ciuperca” si Scriban de rut. podpenka; popota, verb reflexiv (a se cocota), conform cocota; impopot(on)a, verb reflexiv (a se gati), pe care Capidan, Dacor., Ii, 626 il lega de pupa(za), pornind de o forma primitiva impupaza conform Dar; popic, interjectie (exprima ideea unei aparitii neasteptate).