Definitie Poruncă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PorÚncĂ, porunci, substantiv feminin
1. Dispozitie (orala sau scrisa) data de catre o autoritate sau de catre o persoana cu autoritate si care trebuie executata intocmai; ordin, decizie, hotarare. ♢ Locutiune adverb (Rar) De porunca = prin constrangere, in sila. ♢ Expresie (Înv.) A avea (pe cineva) sub (sau la) porunca sa = a avea (pe cineva) la dispozitia sa, sub comanda sa. ♦ (Cu valoare de imperativ) Porunceste! porunciti! ♦ (Regional) Ordin de chemare in armata.
2. (Înv.) Comunicare de interes public, facuta de o autoritate comunala.
3. (În religia crestina; in sintagma) Cele zece porunci = decalogul.
4. (Înv. si popular) Lege morala; invatatura, precept. [Varianta: (regional) Poronca substantiv feminin] – Din Porunci (derivat regresiv).

Varianta definitie 2: PorÚncĂ substantiv verifica cuvantul: chemare, invatatura, nor-ma, ordin, precept, principiu, regula.

Varianta definitie 3: PorÚncĂ substantiv
1. verifica cuvantul: dispozitie.
2. verifica cuvantul: ordin.

Varianta definitie 4: Porunca substantiv feminin, g.-d. art. poruncii; plural porunci

Varianta definitie 5: PorÚncĂ -ci f.
Dispozitie, scrisa sau orala, a unei autoritati sau a unei persoane oficiale, care urmeaza sa fie indeplinita; ordin; comanda. ♢ Cele zece -ci verifica cuvantul: Decalog. Porunca! porunceste! porunciti! [G.-D. Poruncii] /v. a porunci