Posesiv -ă
Definitie, sens si explicatie
1Posesiv, -ă, posesivi, -e, adjectiv
1. (Gram.; despre unele pronume, adjective, articole) Care arata sau cu ajutorul caruia se exprima un raport de posesiune (1), de apartenenta, de dependenta.
2. (Rar) Autoritar.
Ton posesiv. – Din franceza Possessif, limba latina Possessivus.
1. (Gram.; despre unele pronume, adjective, articole) Care arata sau cu ajutorul caruia se exprima un raport de posesiune (1), de apartenenta, de dependenta.
2. (Rar) Autoritar.
Ton posesiv. – Din franceza Possessif, limba latina Possessivus.
2Posesiv adjectiv m., plural posesivi; f. singular posesiva, plural posesive
3Posesiv -e adjectiv (despre pronume, adjective, articole) Care exprima posesia sau apartenenta. /<fr. possessif, limba latina possessivus
4Posesiv, -ă adjectiv
1. (Despre pronume, adjective, articole) Care indica posesiunea, stapanirea, apartenenta.
2. (Fam.) Care vrea sa arate posesiunea, stapanirea asupra unui obiect etcetera [Conform: franceza possessif, limba latina possessivus].
1. (Despre pronume, adjective, articole) Care indica posesiunea, stapanirea, apartenenta.
2. (Fam.) Care vrea sa arate posesiunea, stapanirea asupra unui obiect etcetera [Conform: franceza possessif, limba latina possessivus].
5Posesiv, -ă adjectiv
1. (despre pronume, adjective, articole) care indica posesiunea, apartenenta.
2. care manifesta, tradeaza spirit de posesor. (< limba latina possessivus, franceza possessif)
1. (despre pronume, adjective, articole) care indica posesiunea, apartenenta.
2. care manifesta, tradeaza spirit de posesor. (< limba latina possessivus, franceza possessif)