Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Potcă

1 * Cuvantul cu diacritice: pótcă
Cuvantul fara diacritice: potca

Definitie: POTCĂ, potce, substantiv feminin (Popular) 1. Încurcătură, necaz, belea; vrajbă, ceartă. ♢ Expresie A da de potcă = a o păți. 2. Epitet depreciativ pentru o persoană nedezvoltată din punct de vedere fizic, urâtă sau schiloadă; pocitanie; prin extensiune epitet depreciativ pentru o persoană fără caracter. – Din limba slava (veche) potŭka.

2 * Cuvantul cu diacritice: pótcă
Cuvantul fara diacritice: potca

Definitie: POTCĂ substantiv verifica cuvantul: belea, bucluc, dandana, deochetură, deochi, hâdoșenie, încurcătură, monstru, monstruozitate, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, pocitanie, pocitură, rău, schimonositură, sluțenie, sluțitură, supărare, urâciune, urâțenie.

3 * Cuvantul cu diacritice: pótcă
Cuvantul fara diacritice: potca

Definitie: potcă substantiv feminin, g.-d. art. potcei; plural potce

4 * Cuvantul cu diacritice: pótcă -ci
Cuvantul fara diacritice: potca

Definitie: potcă (-ci), substantiv feminin – 1. Arac, durere subită care, după imaginația populară, este provocată de deochi. – 2. Supărare, necaz, ceartă. – 3. Plantă, Chenopodium murale. – 4. Momîie, pocitanie. – 5. (Trans.) Băț, par. Sl. potŭka „luptă” (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 269; Conev 93), conform pol. potka „pagubă”. – Derivat potcaș, substantiv masculin (viclean, greoi; certăreț, arțăgos); poci (var. cuvant invechit potci), verb (a suci, a îndoi; a deforma; a desfigura, a sluți), cuvînt pe care Iordan, BF, VII, 372, îl consideră anterior lui potcă; poci (var. împocia), verb (Trans., a pune pari; Bucovina, a lega via pe araci); pocie, substantiv feminin (Oltenia, arac); pocinci, substantiv masculin (Trans., par); pociumb, substantiv masculin (băț, arac), puțin folosit în Muntenia, probabil rezultat dintr-o contaminare cu carîmb; pociumpos, adjectiv (grosolan); pocitanie, substantiv feminin (baubau, stîrpitură); pocitor, substantiv masculin (fantomă, duh rău); pocitoare, substantiv feminin (arătare); pocitură, substantiv feminin (durere bruscă, atac; monstru, arătare; duh rău; Trans., țăruș); poceală, substantiv feminin (atac, paralizie, atribuită duhurilor rele numite Sfinte).