Definitie Praștie - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PraȘtie, prastii, substantiv feminin
1. Veche arma de lupta formata dintr-o bucata de piele legata cu doua sfori, cu care se aruncau pietre asupra dusmanului; (azi) jucarie facuta dintr-una sau doua fasii de elastic la capatul carora se leaga o bucata de piele, de carpa etcetera in care se pune o pietricica spre a fi azvarlita. ♢ Loc adjectiv Ca din prastie = repede, cu viteza; in mod violent.
2. Aruncatura cu prastia (1); distanta pe care o strabate o piatra azvarlita cu prastia. ♢ Expresie Ca de o prastie sau cat dai (sau ajungi) cu prastia = la o distanta relativ mica.
3. Franghie, funie care se leaga de leuca ori de capatul osiei unei carute si de care se prinde un cal laturas. ♢ Cal de prastie = cal laturas. ♢ Expresie (Regional) A-si lua hamul si prastia = a-si cauta de lucru; a se apuca cu hotarare de treaba; a-si gasi un rost. ♦ Franghie sau capastru de care se tine un cal pentru a-l dresa. ♢ Expresie A da un cal la prastie = a dresa un cal, tinandu-l de o franghie si facandu-l sa alerge in cerc. – Din limba slava (veche) Prašta.

Varianta definitie 2: PraȘtie substantiv verifica cuvantul: chimir, cosoroaba, serpar.

Varianta definitie 3: PraȘtie substantiv (regional) rapezitor, (Mold. si Transilvania) proasca, (prin Banat si Transilvania) pusca, (prin Banat) slaidar. (- de aruncat pietricele.)

Varianta definitie 4: Prastie substantiv feminin (silabe -ti-e), art. prastia (silabe -ti-a), g.-d. art. prastiei, plural prastii, art. prastiile (silabe -ti-i-)

Varianta definitie 5: PraȘtie -i f. 1) cuvant invechit Arma de lupta folosita la aruncarea pietrelor la distanta. 2) Jucarie din doua bucati de elastic, legate de capetele unei cracane si unite la celalalt capat cu o bucatica de piele sau carpa, cu care se arunca pietricele. 3) Distanta pe care o strabate o pietricica azvarlita cu o astfel de jucarie. ♢ Ca din - cu mare viteza; foarte repede. 4) Franghie cu care se leaga un cal laturas de leuca sau de capatul osiei. [G.-D. Prastiei] /<sl. prašta

Varianta definitie 6: Prastie (prắstii), substantiv feminin –
1. Veche arma de aruncat bolovani. –
2. Distanta strabatuta de o piatra aruncata cu prastia. –
3. Ceatlau prins la capatul osiei pentru a permite inhamarea a trei cai. –
4. Capastru, fringhie cu care se dreseaza caii la manej. – Mr. praoste, megl. prasti.
Sl. prašta (Miklosich, Slaw.
Elem., 39; Cihac, II, 261; Conev 122), conform bulgara praštka, cr., slov., prača, limba rusa prastĭ. – Derivat prascau (var. prascau), substantiv masculin (Mold., Trans., haimana, pierde-vara); prastias, substantiv masculin (luptator cu prastia, cal laturas); prastier, substantiv masculin (cal laturas); imprastia, verb (a raspandi, a risipi, a dispersa).