Prejudiciu
Definitie, sens si explicatie
1Prejudiciu, prejudicii, substantiv neutru
1. Paguba, dauna; prin extensiune stirbire a onoarei, a reputatiei, a prestigiului cuiva.
2. (Înv.) Prejudecata. [Varianta: (invechit) Prejuditiu substantiv neutru] – Din franceza Prejudice, limba latina Praejudicium.
1. Paguba, dauna; prin extensiune stirbire a onoarei, a reputatiei, a prestigiului cuiva.
2. (Înv.) Prejudecata. [Varianta: (invechit) Prejuditiu substantiv neutru] – Din franceza Prejudice, limba latina Praejudicium.
2Prejudiciu substantiv verifica cuvantul: prejudecata.
3Prejudiciu substantiv
1. verifica cuvantul: paguba.
2. dauna, (livresc) lezare. (- moral adus cuiva.)
1. verifica cuvantul: paguba.
2. dauna, (livresc) lezare. (- moral adus cuiva.)
4Prejudiciu substantiv neutru [-ciu pronume -ciu], art. prejudiciul; plural prejudicii, art. prejudiciile (silabe -ci-i-)
5Prejudiciu -i n. 1) Pierdere materiala sau morala provocata cuiva; dauna; paguba. 2) cuvant invechit verifica cuvantul: Prejudecată. /<fr. prejudice, limba latina praejudicium
6Prejudiciu substantiv neutru Paguba, rau, dauna; (prin extensiune) stirbire a onoarei, a prestigiului. [Pronume -ciu, varianta prejuditiu substantiv neutru / < limba latina praeiudicium, conform franceza prejudice].
7Prejudiciu substantiv neutru paguba, dauna materiala, morala adusa cuiva. ♢ stirbire a onoarei, a prestigiului. (< franceza prejudice, limba latina praeiudicium)