Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Preot

1 * Cuvantul cu diacritice: préot
Cuvantul fara diacritice: preot

Definitie: PREOT, preoți, substantiv masculin Slujitor al unui cult religios, învestit cu dreptul de a oficia actele de cult; popă. ♦ Figurativ Cel care slujește un ideal, o învățătură; apostol. ♢ Mare preot = conducătorul suprem al cultului (la vechii evrei, egipteni etcetera). – Din limba latina presbiterum.

2 * Cuvantul cu diacritice: préot
Cuvantul fara diacritice: preot

Definitie: PREOT substantiv (Termen Bisericesc) părinte, popă, (livresc) păstor, sacerdot. (- ortodox.)

3 * Cuvantul cu diacritice: préot
Cuvantul fara diacritice: preot

Definitie: preot substantiv masculin, plural preoți

4 * Cuvantul cu diacritice: préot -ți
Cuvantul fara diacritice: preot

Definitie: PREOT -ți m. 1) (mai ales în biserica ortodoxă) Slujitor al cultului; popă. 2) figurativ Persoană care slujește cu devotament unui ideal, unei cauze; apostol. limba latina praesbiter

5 * Cuvantul cu diacritice: preót préoți
Cuvantul fara diacritice: preot

Definitie: preot (preoți), substantiv masculin – Prezbiter, sacerdot. – Varianta mold. preut, Trans. preot. Mr. preftu, istr. prewt. Limba Latina prĕbĭter, varianta vulgară a lui prĕsbyter (Densusianu, Hlr., 126; Pușcariu 1375; Candrea-Dens., 1441; REW 6750), conform limba albaneza prift (Philippide, II, 651), vegl. prat, limba italiana prete (abruz. preute), prov., verifica cuvantul: franceza preire, cat. prevere. – Derivat (toate cu varianta mold.) preoteasă, substantiv feminin (nevastă de preot); preoți, verb (a sluji ca preot); preoție, substantiv feminin (sacerdoțiu); preoțesc, adjectiv (sacerdotal); preoțește, adverb (ca preoții); preoțime, substantiv feminin (adunare de preoți). Este dubletul lui presbiter, substantiv masculin, din lat., varianta presviter, din limba neogreaca: πρεσβύτερος, der. protopresbiter, substantiv masculin (protopop), din limba neogreaca: προτοπρεσβύτερος.