Definitie Primar -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Primar, -Ă, primari, -e, adjectiv , substantiv masculin I. Adjectiv
1. Initial, primordial, originar; prin extensiune de prim grad, de prima importanta, de baza. ♢ Învatamant primar = forma de invatamant cu caracter obligatoriu, in care se predau elementele de baza ale celor mai importante discipline si care constituie primele patru clase ale scolii generale.
Clasa primara (si substantivat, f.) = clasa din cursul primar.
Școala primara (si substantivat, f.) = scoala de invatamant primar; curs primar; cladire in care se preda aceasta forma de invatamant.
Var primar (sau vara primara) = grad de rudenie intre copiii mai multor frati si surori; persoana care se afla cu alta intr-un asemenea grad de rudenie. (Geologie) Era primara = era paleozoica.
Medic primar = grad in ierarhia cadrelor medicale, superior medicului specialist, care se obtine in urma unui concurs; persoana care are acest grad. ♦ Simplu, rudimentar, elementar; prin extensiune neevoluat. ♦ (Despre cuvinte) Care provine direct din radacina si care serveste ca element de baza pentru formarea altor cuvinte; primitiv.
2. (Despre elemente si compusi chimici) Care are o singura valenta satisfacuta de un anumit element sau radical. II. Substantiv masculin Reprezentant al conducerii centrale in orase si comune, cu atributii administrative. [Varianta: (II, popular) Primare substantiv masculin] – Din limba latina Primarius. Conform: franceza p r i m a i r e,  m a i r e.

Varianta definitie 2: Primar antonim: secundar

Varianta definitie 3: Primar s., adjectiv verifica cuvantul: paleozoic.

Varianta definitie 4: Primar substantiv (regional) antist, (Transilvania, Maram. si Banat) birau, (Transilvania, Banat si Olt.) chinez, (Transilvania si Banat) jude, (invechit) judet, procator, vataman, vornic, (invechit, prin Transilvania) jurat, (rusism cuvant invechit) starsina. (- al satului.)

Varianta definitie 5: Primar adjectiv
1. verifica cuvantul: originar.
2. verifica cuvantul: primitiv.
3. verifica cuvantul: ele-mentar.
4. verifica cuvantul: elementar.

Varianta definitie 6: Primar adjectiv m., substantiv masculin, plural primari; f. singular primara, plural primare

Varianta definitie 7: Primar1 -a (-i, -e) 1) Care constituie un inceput; care caracterizeaza un inceput; initial; primordial; incepator. Etapa -a. ♢ Școala -a scoala incepatoare. Var -, Vara -a a) grad de rudenie stabilit intre copiii fratilor sau ai surorilor; b) persoana aflata in acest grad de rudenie. 2) Care se prezinta simplu de tot; rudimentar. /<lat. primarius

Varianta definitie 8: Primar2 -i m.
Conducator administrativ al unui oras, al unei comune sau al unui sat. /<lat. primarius

Varianta definitie 9: Primar, -Ă adjectiv De la inceput, originar; (prin extensiune) prim, principal, de primul grad. ♦ (Geol.) Era primara (si substantiv neutru) = paleozoic; terenuri primare = terenuri formate in era primara. ♦ primordial, de baza. ♦ Simplist. [< franceza primaire, conform limba latina primarius, limba italiana primario].

Varianta definitie 10: Primar substantiv masculin Șeful unei administratii comunale. ♦ Presedintele comitetului executiv al unui consiliu popular. [< limba latina primarius, dupa franceza maire].

Varianta definitie 11: Primar, -Ă I. adjectiv
1. initial, de la inceput, originar; primordial, principal. (prin extensiune) de primul grad, de baza. o invatamant - = forma de invatamant, cu caracter obligatoriu, in care se predau notiunile elementare ale principalelor discipline; era -a = paleozoic; medic - = medic care, prin concurs, a devenit superior medicului specialist. ♢ simplu, rudimentar, simplist. ♢ (despre cuvinte) primitiv (I, 4) o (ec.) sector - = ansamblu de activitati economice producator de materii prime (agricultura si industriile extractive). ♢ (med.; despre simptome) care apare in prima faza a unei boli.
2. care se manifesta brutal; care dovedeste lipsa de cultura, de rafinament.
3. (despre elemente si compusi chimici) cu o singura valenta satisfacuta de un anumit element sau radical.
II. substantiv masculin reprezentant ales, cu atributii administrative in orase si comune. (< limba latina primarius, franceza primaire)

Varianta definitie 12: Primar (primara), adjectiv –
1. În expresia: var primar. –
2. (S.m.) Reprezentant al conducerii centrale in orase si comune. –
3. (S.m., Arg.) Client care nu da bacsis. – Mr. (ver) primar.
Limba Latina prῑmārius (Puscariu 1385; Candrea-Dens., 1446; REW 6749), conform verifica cuvantul: limba italiana primaio.
Cuvint mostenit cu primul sens, cu al doilea a fost impus de imstitutie, in 1874, si se sprijina pe franceza maire. – Derivat primareasa, substantiv feminin (nevasta de primar, primarita); primarie, substantiv feminin (localul, sediul unde lucreaza primarul); primariat, substantiv feminin (slujba de primar).