Prinde
Definitie, sens si explicatie
1Prinde, prind, verb Iii. I.
1. Tranzitiv A apuca ceva sau pe cineva cu mana, cu ajutorul unui instrument etcetera ♢ Expresie Parca (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune cand cineva are o bucurie mare, neasteptata. ♦ (Despre animale) A apuca cu dintii, cu ghearele. ♦ A fixa, imobilizand.
2. Tranzitiv Figurativ A lua cunostinta de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea); a percepe. ♢ Expresie (Intranz.) A prinde de veste = a observa, a remarca, a afla ceva, a baga de seama (din timp).
3. Reflexiv A-si inclesta mana sau mainile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agata.
4. Reflexiv recipr.
A se lua de mana cu cineva (pentru a forma o hora, pentru a dansa).
5. Tranzitiv A cuprinde pe cineva cu mainile, cu bratele. Ii. Tranzitiv
1. A ajunge din urma (si a imobiliza) pe cineva sau pe ceva care se misca, alearga; a captura (un fugar, un raufacator, un inamic). ♦ A pune mana (sau laba) pe un animal.
2. A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) savarsite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vina, cu o neregula. ♢ Expresie A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi ca cineva a mintit. ♦ A incurca pe cineva cu vorba, a-l face sa se incurce in raspunsuri (incercand sa ocoleasca adevarul).
3. A ajunge in ultima clipa spre a mai gasi o persoana, un vehicul etcetera care sunt gata de plecare. ♢ Expresie A prinde momentul (sau ocazia, prilejul) = a gasi, a nu lasa sa scape momentul (sau prilejul) favorabil.
A nu-l prinde pe cineva vremea in loc = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nici o clipa neocupat. ♦ (Despre fenomene ale naturii, evenimente etcetera) A surprinde.
4. Figurativ (Despre stari fizice sau sufletesti) A cuprinde (pe neasteptate); a coplesi. ♦ A absorbi. Iii.
1. Tranzitiv A fixa ceva prin legare, coasere sau agatare. ♦ Reflexiv A ramane fixat sau agatat (de sau in ceva). ♦ Figurativ A inregistra, a fixa si a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea inconjuratoare.
2. Tranzitiv A inhama; a injuga.
3. Reflexiv A se lega, a se asocia cu cineva (in calitate de...).
4. Reflexiv si tranz. (Popular) A (se) angaja, a (se) tocmi intr-o slujba.
5. Reflexiv A se angaja, a se invoi la ceva; a accepta, a primi. ♢ Expresie A se prinde chezas (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). ♦ Reflexiv recipr.
A se lua cu cineva la intrecere, a se masura, a rivaliza. ♦ Reflexiv recipr.
A face un pariu cu cineva, a pune ramasag. Iv.
1. Reflexiv A se lipi de ceva sau de cineva. ♢ Expresie A nu se prinde lucrul de cineva, se spune cand cineva nu are chef sa lucreze. ♦ Figurativ (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. ♦ Reflexiv si tranz.
A (se) impreuna, a (se) imbina formand un tot, a (se) suda.
2. Tranzitiv (Despre imbracamintea cuiva; prin extensiune despre gesturi, atitudini etcetera) A-i sedea cuiva bine, a i se potrivi.
3. Reflexiv (Despre mancare; in expresie) A se prinde de cineva = a-i prii cuiva, a se asimila. V.
1. Tranzitiv A incepe sa... ♢ Expresie (Refl. recipr.) A se prinde (cu cineva) la vorba = A) a incepe sa discute (cu cineva); B) a se intelege (unul cu altul), a cadea de acord sa...
2. Reflexiv (Popular) A se apuca de o treaba, a se porni la lucru. Vi.
1. Tranzitiv A obtine, a capata, a dobandi. ♢ Expresie (Familiar) A prinde carne (sau seu) = a se ingrasa.
A prinde minte sau (intranz.) a prinde la minte = a castiga experienta, a se face om de treaba.
A prinde viata = A) a capata putere, tarie; a se inviora; B) a incepe sa se realizeze, sa fie pus in practica.
A prinde inima sau (intranz.) a prinde la inima = a capata curaj, a se imbarbata. ♦ Figurativ A-si insusi o cunostinta, o deprindere etcetera, a invata (de la altul).
2. Intranzitiv si reflexiv A se dezvolta dupa transplantare, a creste. ♢ Expresie (Tranzitiv) A prinde radacini (sau radacina) = a se fixa intr-un loc, a capata stabilitate, forta, putere. Vii. Reflexiv Figurativ (Familiar) A fi crezut, a fi luat drept adevarat, bun, valabil. Viii. Reflexiv (Despre lapte; prin extensiune despre alte substante) A se coagula, a se inchega. [Prez. indicativ si: (popular) prinz. – Perf. substantiv prinsei, part. prins] – Limba Latina Pre(he)ndere.
1. Tranzitiv A apuca ceva sau pe cineva cu mana, cu ajutorul unui instrument etcetera ♢ Expresie Parca (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune cand cineva are o bucurie mare, neasteptata. ♦ (Despre animale) A apuca cu dintii, cu ghearele. ♦ A fixa, imobilizand.
2. Tranzitiv Figurativ A lua cunostinta de ceva (cu ochii, cu urechea, cu mintea); a percepe. ♢ Expresie (Intranz.) A prinde de veste = a observa, a remarca, a afla ceva, a baga de seama (din timp).
3. Reflexiv A-si inclesta mana sau mainile pe ceva pentru a se sprijini, pentru a se agata.
4. Reflexiv recipr.
A se lua de mana cu cineva (pentru a forma o hora, pentru a dansa).
5. Tranzitiv A cuprinde pe cineva cu mainile, cu bratele. Ii. Tranzitiv
1. A ajunge din urma (si a imobiliza) pe cineva sau pe ceva care se misca, alearga; a captura (un fugar, un raufacator, un inamic). ♦ A pune mana (sau laba) pe un animal.
2. A surprinde pe cineva asupra unei fapte (reprobabile) savarsite pe ascuns; a descoperi pe cineva cu o vina, cu o neregula. ♢ Expresie A prinde (pe cineva) cu minciuna = a descoperi ca cineva a mintit. ♦ A incurca pe cineva cu vorba, a-l face sa se incurce in raspunsuri (incercand sa ocoleasca adevarul).
3. A ajunge in ultima clipa spre a mai gasi o persoana, un vehicul etcetera care sunt gata de plecare. ♢ Expresie A prinde momentul (sau ocazia, prilejul) = a gasi, a nu lasa sa scape momentul (sau prilejul) favorabil.
A nu-l prinde pe cineva vremea in loc = a fi ocupat tot timpul, a nu sta nici o clipa neocupat. ♦ (Despre fenomene ale naturii, evenimente etcetera) A surprinde.
4. Figurativ (Despre stari fizice sau sufletesti) A cuprinde (pe neasteptate); a coplesi. ♦ A absorbi. Iii.
1. Tranzitiv A fixa ceva prin legare, coasere sau agatare. ♦ Reflexiv A ramane fixat sau agatat (de sau in ceva). ♦ Figurativ A inregistra, a fixa si a reda prin mijloace artistice aspecte din lumea inconjuratoare.
2. Tranzitiv A inhama; a injuga.
3. Reflexiv A se lega, a se asocia cu cineva (in calitate de...).
4. Reflexiv si tranz. (Popular) A (se) angaja, a (se) tocmi intr-o slujba.
5. Reflexiv A se angaja, a se invoi la ceva; a accepta, a primi. ♢ Expresie A se prinde chezas (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva). ♦ Reflexiv recipr.
A se lua cu cineva la intrecere, a se masura, a rivaliza. ♦ Reflexiv recipr.
A face un pariu cu cineva, a pune ramasag. Iv.
1. Reflexiv A se lipi de ceva sau de cineva. ♢ Expresie A nu se prinde lucrul de cineva, se spune cand cineva nu are chef sa lucreze. ♦ Figurativ (Despre privire, ochi) A se opri, a se fixa, a se pironi asupra cuiva sau a ceva. ♦ Reflexiv si tranz.
A (se) impreuna, a (se) imbina formand un tot, a (se) suda.
2. Tranzitiv (Despre imbracamintea cuiva; prin extensiune despre gesturi, atitudini etcetera) A-i sedea cuiva bine, a i se potrivi.
3. Reflexiv (Despre mancare; in expresie) A se prinde de cineva = a-i prii cuiva, a se asimila. V.
1. Tranzitiv A incepe sa... ♢ Expresie (Refl. recipr.) A se prinde (cu cineva) la vorba = A) a incepe sa discute (cu cineva); B) a se intelege (unul cu altul), a cadea de acord sa...
2. Reflexiv (Popular) A se apuca de o treaba, a se porni la lucru. Vi.
1. Tranzitiv A obtine, a capata, a dobandi. ♢ Expresie (Familiar) A prinde carne (sau seu) = a se ingrasa.
A prinde minte sau (intranz.) a prinde la minte = a castiga experienta, a se face om de treaba.
A prinde viata = A) a capata putere, tarie; a se inviora; B) a incepe sa se realizeze, sa fie pus in practica.
A prinde inima sau (intranz.) a prinde la inima = a capata curaj, a se imbarbata. ♦ Figurativ A-si insusi o cunostinta, o deprindere etcetera, a invata (de la altul).
2. Intranzitiv si reflexiv A se dezvolta dupa transplantare, a creste. ♢ Expresie (Tranzitiv) A prinde radacini (sau radacina) = a se fixa intr-un loc, a capata stabilitate, forta, putere. Vii. Reflexiv Figurativ (Familiar) A fi crezut, a fi luat drept adevarat, bun, valabil. Viii. Reflexiv (Despre lapte; prin extensiune despre alte substante) A se coagula, a se inchega. [Prez. indicativ si: (popular) prinz. – Perf. substantiv prinsei, part. prins] – Limba Latina Pre(he)ndere.
2A (se) prinde antonim: a (se) desprinde
3Prinde verb verifica cuvantul: accepta, admite, angaja, aprecia, aproba, asocia, astampara, baga, calcula, calma, capata, concepe, consimti, contracta, cuceri, dobandi, domoli, estima, evalua, face, fagadui, folosi, grupa, intra, intui, incadra, incerca, inchiria, incuviinta, indatora, indupleca, infrunta, ingadui, ingheta, insarcina, insoti, intovarasi, intrebuinta, intrece, intelege, invoi, lasa, linisti, lua, masura, obliga, obtine, ocupa, paria, permite, potoli, pretui, prii, primi, procrea, promite, pune, recurge, rumeni, servi, sesiza, sluji, socoti, solidifica, tempera, tocmi, uni, utiliza, uza, vari.
4Prinde verb I.
1. verifica cuvantul: inhata.
2. (regional) a prijini. (- pietricele in palma.)
3. verifica cuvantul: lua.
4. verifica cuvantul: imbratisa.
5. verifica cuvantul: fixa.
6. a fixa, a pune. (- olanele pe casa.)
7. verifica cuvantul: agata.
8. a se agata, a se apuca, a se atarna, a se tine, (popular) a se anina, (regional) a se tagarta. (Se - de crengi ca sa nu cada.)
9. a se agata, a se fixa. (Vita de vie se - de araci.)
10. verifica cuvantul: imbina.
11. verifica cuvantul: suda.
12. verifica cuvantul: lipi.
13. verifica cuvantul: aplica.
14. verifica cuvantul: inhama.
15. verifica cuvantul: injuga.
16. verifica cuvantul: aresta.
17. verifica cuvantul: captura.
18. verifica cuvantul: vana.
19. verifica cuvantul: pescui.
20. verifica cuvantul: surprinde. Ii.
1. verifica cuvantul: carpi.
2. a se coagula, a se inchega, (Transilvania) a se strange. (Laptele s-a -.)
3. verifica cuvantul: anchiloza. Iii.
1. verifica cuvantul: receptiona.
2. verifica cuvantul: auzi.
3. a afla, a gasi. (Voia sa-l - singur ca sa-i poata vorbi.)
4. a ajunge, (invechit si popular) a sosi, (prin Olt.) a scurta. (Mergeti, va - eu din urma.)
5. a ajunge, a apuca. (Se grabeste sa - trenul.)
6. verifica cuvantul: apuca.
7. a ajunge, a apuca, a surprinde. (Ploaia i-a - in camp.)
8. verifica cuvantul: cuprinde.
9. verifica cuvantul: razbi.
10. verifica cuvantul: coplesi. Iv.
1. a i se potrivi. (Aerul strengaresc o - de minune.)
2. verifica cuvantul: insusi.
3. a izbuti, a reusi. (Viclenia lui nu a -.) verifica cuvantul: incepe.
1. verifica cuvantul: inhata.
2. (regional) a prijini. (- pietricele in palma.)
3. verifica cuvantul: lua.
4. verifica cuvantul: imbratisa.
5. verifica cuvantul: fixa.
6. a fixa, a pune. (- olanele pe casa.)
7. verifica cuvantul: agata.
8. a se agata, a se apuca, a se atarna, a se tine, (popular) a se anina, (regional) a se tagarta. (Se - de crengi ca sa nu cada.)
9. a se agata, a se fixa. (Vita de vie se - de araci.)
10. verifica cuvantul: imbina.
11. verifica cuvantul: suda.
12. verifica cuvantul: lipi.
13. verifica cuvantul: aplica.
14. verifica cuvantul: inhama.
15. verifica cuvantul: injuga.
16. verifica cuvantul: aresta.
17. verifica cuvantul: captura.
18. verifica cuvantul: vana.
19. verifica cuvantul: pescui.
20. verifica cuvantul: surprinde. Ii.
1. verifica cuvantul: carpi.
2. a se coagula, a se inchega, (Transilvania) a se strange. (Laptele s-a -.)
3. verifica cuvantul: anchiloza. Iii.
1. verifica cuvantul: receptiona.
2. verifica cuvantul: auzi.
3. a afla, a gasi. (Voia sa-l - singur ca sa-i poata vorbi.)
4. a ajunge, (invechit si popular) a sosi, (prin Olt.) a scurta. (Mergeti, va - eu din urma.)
5. a ajunge, a apuca. (Se grabeste sa - trenul.)
6. verifica cuvantul: apuca.
7. a ajunge, a apuca, a surprinde. (Ploaia i-a - in camp.)
8. verifica cuvantul: cuprinde.
9. verifica cuvantul: razbi.
10. verifica cuvantul: coplesi. Iv.
1. a i se potrivi. (Aerul strengaresc o - de minune.)
2. verifica cuvantul: insusi.
3. a izbuti, a reusi. (Viclenia lui nu a -.) verifica cuvantul: incepe.
5Prinde verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural prind, 1 plural prindem, 2 plural prindeti, perf. substantiv 1 singular prinsei, 1 plural prinseram; conjunctie: prezent 3 singular si plural prinda; imper. 2 singular prinde; part. prins
6A prinde prind 1. tranz. 1) (despre fiinte) A apuca tinand strans. ♢ - in brate a imbratisa. 2) (despre mecanisme, instrumente etc.) A apuca imobilizand si retinand. Usa mi-a prins rochia. 3) A sesiza prin simturi si cu ajutorul gandirii; a percepe. A prins repede miscarile. - un gand. ♢ A (Nu) - de veste a (nu) observa; a (nu) baga de seama. - firul a intelege; a pricepe. 4) (fiinte in miscare) A ajunge din urma apucand. ♢ Cine alearga dupa doi iepuri, nu prinde nici unul v. Iepure. Pisica cu clopotei nu prinde soareci v. Pisică. 5) (persoane care au comis fapte reprobabile) A retine, privand la libertate; a captura. 6) A descoperi in momentul savarsirii unei fapte condamnabile. ♢ - (Pe cineva) Cu minciuna a constata ca (cineva) a mintit. - cu mata-n sac (sau Cu ocaua mica) verifica cuvantul: Mâță. 7) (vehicule sau persoane gata de plecare) A gasi in ultimul moment; a apuca. ♢ - momentul (sau Ocazia, prilejul) a nimeri momentul (ocazia sau prilejul) potrivit. 8) (despre evenimente, fenomene ale naturii) A apuca pe neasteptate. L-a prins furtuna in padure. 9) (despre stari fizice sau morale) A cuprinde in intregime; a coplesi. L-a prins o dorinta de plecare. Nu-l prinde somnul. ♢ - tovarasie a se intovarasi. 10) (obiecte) A alatura fixand. - o brosa in piept. ♢ - in jug a injuga. 11) (despre imbracaminte) A se potrivi dand o infatisare placuta. 12) (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A fi pe cale (de); a porni; a incepe. A prins a vorbi. 13) (insusiri sau stari noi) A capata transformandu-se. - mucegai. ♢ - la putere a deveni mai puternic. - la carne a se ingrasa. - radacini a se stabili definitiv intr-un loc. - la minte v. Minte. A-si - pofta (sau Foamea, setea etcetera) a-si satisface cat de cat pofta (sau foamea, setea etcetera). A-i - cuiva bine a-i fi de folos. 14) A face sa se prinda. 15) (animale salbatice) A lua in stapanire folosind diferite mijloace; a captura.
2. instranzitiv figurativ familiar (despre manifestari umane) A fi luat drept valabil. Siretenia a prins. /<lat. pre[he]ndere
2. instranzitiv figurativ familiar (despre manifestari umane) A fi luat drept valabil. Siretenia a prins. /<lat. pre[he]ndere
7A se prinde ma prind intranzitiv 1) (despre fiinte) A se apuca strans (de ceva sau de cineva); a se agata. ♢ - in hora (sau In joc) a incepe sa danseze in hora (sau in joc). 2) (despre obiecte) A se fixa intamplator (de ceva). S-a prins un scai de rochie. ♢ Nu se prinde mancarea de cineva nu-i prieste mancarea cuiva. 3) A se aranja participand (la o actiune). - la discutie. ♢ - frate de cruce a lega prietenie prin juramant de credinta. 4) (urmat de un conjunctiv) A cadea de acord; a se invoi; a consimti; a accepta. S-a prins sa-i fie nanas. 5) (despre plante proaspat rasadite) A continua sa creasca, dezvoltand radacini. 6) (despre lapte, racituri etc.) A capata consistenta; a se coagula; a se conglutina; a se inchega. /<lat. pre[he]ndere
8Prinde (prind, prins), verb –
1. A apuca. –
2. A lua, a captura. –
3. A surprinde, a lua prin surprindere. –
4. A inhata, a insfaca. –
5. A ademeni, a insela. –
6. A percepe, a intelege. –
7. A ajunge din urma. –
8. A obtine, a dobindi, mai ales un pret. –
9. A contine, a cuprinde (in brate). –
10. A ocupa, a tine ocupat (mai ales la part.). –
11. A incepe. –
12. A da radacini, a se inradacina. –
13. A se solidifica un solid, a ingheta apa, a se inchega laptele. –
14. A atirna, a agata, a fixa. –
15. A repara, a completa. –
16. A pune bine, a conveni, a prefera. –
17. (Cu adverb bine) A cadea bine, a fi oportun. –
18. (Refl.) A avea succes, a reusi. –
19. (Refl.) A se inclesta, a se lipi, a se incurca, a fi arestat. –
20. (Refl.) A se obliga, a se promite.
21. (Refl.) A paria. –
22. (Refl.) A se angaja, a se lega de. –
23. (Refl.) A intra intr-o combinatie, a interveni, a se asocia. – Mr. prindu, primsu, prindire, megl. prind, pres, istr. prind, prins.
Limba Latina prĕhendĕre (Puscariu 1388; Candrea-dens., 1447; Rew 6736), conform limba italiana prendere, prov. prenre, franceza prendre, sp., port. prender si aprinde, cuprinde, deprinde. – Derivat prinde-muste, substantiv masculin (vagabond, haimana); prindoare, substantiv feminin (Trans., bunastare, confort); prins, substantiv masculin (captiv, prizonier; substantiv neutru, joc de copii de-a hotii si vardistii); prinsoare, substantiv feminin (invechit, carcera, inchisoare; cuvant invechit, avere, bunuri; pariu; Trans., cusatura, legatura a doua bucati cusute); desprinde, verb (a desface, a detasa, a separa; a dezlega, a dezlipi; a deduce, a presupune); prinzator, adjectiv (care prinde); prinzatoare, substantiv feminin (cursa, capcana; lat, legatoare); imprinde, verb (a prinde, a lua; a captura, a detine; reflexiv, a se indragosti), cuvint trans., pe care Dar il deduce dintr-un limba latina *imprendĕre; surprinde, verb, traduce a franceza surprendre; surprinzator, adjectiv (uimitor); surpriza, substantiv feminin, din franceza surprise.
1. A apuca. –
2. A lua, a captura. –
3. A surprinde, a lua prin surprindere. –
4. A inhata, a insfaca. –
5. A ademeni, a insela. –
6. A percepe, a intelege. –
7. A ajunge din urma. –
8. A obtine, a dobindi, mai ales un pret. –
9. A contine, a cuprinde (in brate). –
10. A ocupa, a tine ocupat (mai ales la part.). –
11. A incepe. –
12. A da radacini, a se inradacina. –
13. A se solidifica un solid, a ingheta apa, a se inchega laptele. –
14. A atirna, a agata, a fixa. –
15. A repara, a completa. –
16. A pune bine, a conveni, a prefera. –
17. (Cu adverb bine) A cadea bine, a fi oportun. –
18. (Refl.) A avea succes, a reusi. –
19. (Refl.) A se inclesta, a se lipi, a se incurca, a fi arestat. –
20. (Refl.) A se obliga, a se promite.
21. (Refl.) A paria. –
22. (Refl.) A se angaja, a se lega de. –
23. (Refl.) A intra intr-o combinatie, a interveni, a se asocia. – Mr. prindu, primsu, prindire, megl. prind, pres, istr. prind, prins.
Limba Latina prĕhendĕre (Puscariu 1388; Candrea-dens., 1447; Rew 6736), conform limba italiana prendere, prov. prenre, franceza prendre, sp., port. prender si aprinde, cuprinde, deprinde. – Derivat prinde-muste, substantiv masculin (vagabond, haimana); prindoare, substantiv feminin (Trans., bunastare, confort); prins, substantiv masculin (captiv, prizonier; substantiv neutru, joc de copii de-a hotii si vardistii); prinsoare, substantiv feminin (invechit, carcera, inchisoare; cuvant invechit, avere, bunuri; pariu; Trans., cusatura, legatura a doua bucati cusute); desprinde, verb (a desface, a detasa, a separa; a dezlega, a dezlipi; a deduce, a presupune); prinzator, adjectiv (care prinde); prinzatoare, substantiv feminin (cursa, capcana; lat, legatoare); imprinde, verb (a prinde, a lua; a captura, a detine; reflexiv, a se indragosti), cuvint trans., pe care Dar il deduce dintr-un limba latina *imprendĕre; surprinde, verb, traduce a franceza surprendre; surprinzator, adjectiv (uimitor); surpriza, substantiv feminin, din franceza surprise.