Prognatism
Definitie, sens si explicatie
1Prognatism substantiv neutru Conformatie a fetei omului care consta in proeminenta anterioara (in forma de bot) a maxilarelor sau a arcadelor dentare ale acestora. – Din franceza Prognathisme.
2Prognatism substantiv (Medical) progenie.
3Prognatism substantiv neutru (silabe mf. -gna-)
4Prognatism n.
Configuratie anormala a fetei unor oameni, caracterizata prin proeminenta anterioara (in forma de bot) a maxilarelor. /<fr. prognathisme
Configuratie anormala a fetei unor oameni, caracterizata prin proeminenta anterioara (in forma de bot) a maxilarelor. /<fr. prognathisme
5Prognatism substantiv neutru Caracterul, infatisarea celor prognati; progenie. [< franceza prognathisme].
6Prognatism substantiv neutru conformatie a fetei omului, constand in proeminenta anterioara a maxilarelor; progenie. (< franceza prognathisme)