Pronominal -ă
Definitie, sens si explicatie
1Pronominal, -ă, pronominali, -e, adjectiv
1. Care tine de pronume, privitor la pronume; care are valoare de pronume.
2. (Despre propozitii sau despre parti de vorbire) Introdus sau insotit de un pronume (1), construit cu un pronume (1). – Din franceza Pronominal.
1. Care tine de pronume, privitor la pronume; care are valoare de pronume.
2. (Despre propozitii sau despre parti de vorbire) Introdus sau insotit de un pronume (1), construit cu un pronume (1). – Din franceza Pronominal.
2Pronominal adjectiv → nominal
3Pronominal -a (-i, -e) Care tine de pronume; cu valoare de pronume. /<fr. pronominal
4Pronominal, -ă adjectiv Referitor la pronume, cu valoare de pronume. [Conform: franceza pronominal, limba latina pronominalis].
5Pronominal, -ă adjectiv (despre propozitii sau parti de vorbire) introdus, insotit de un nume, construit cu un pronume; cu valoare de pronume. (< franceza pronominal, limba latina pronominalis)