Pupitru

Pupitru, pupitre, substantiv neutru Obiect de mobilă având suprafața în plan înclinat și pe care se pune (la înălțimea vederii) o carte, o partitură etc.; (în special) bancă de școală cu fața înclinată; prin restrângere partea de deasupra a unei astfel de bănci.
Locuțiune adverb La pupitru = la conducerea unei orchestre ca dirijor.
(Tehnică) Pupitru de comandă = instalație (în formă de masă înclinată) cu ajutorul căreia se execută comanda, măsurarea și controlul operațiilor unui proces tehnologic sau de altă natură. – Din franceză Pupitre.

DEX – dicționarul explicativ

Pupitru pupitre neutru 1) Masă mică având partea de deasupra înclinată, la care se poate citi, scrie sau desena. 2) Suport pentru note muzicale.
La pupitru la conducerea unei orchestre în calitate de dirijor. 3) Suport pentru manuscrise, folosit de corectori. 4): Pupitru de comandă panou pe care sunt instalate dispozitivele de comandă ale unui sistem tehnic; panou de comandă; tablou de comandă. /<franceză pupitre

NODEX – noul dicționar explicativ

Pupitru substantiv neutru
1. Masă cu suprafața înclinată, pe care se poate scrie, citi etc.
Cutie cu capac înclinat, care se așază pe o catedră, pe o masă etc. spre a fi folosită la scris și citit.
2. Suport pentru note de care se servesc muzicanții. [< franceză pupitre, conform latină pulpitum – estradă].

DN – dicționar de neologisme

Pupitru substantiv neutru
1. masă cu suprafața înclinată, pe care se poate scrie, citi etc.
cutie cu capac înclinat, care se așază pe o catedră, pe o masă.
2. suport pentru partiturile muzicale. o la pupitru = la conducerea unei orchestre, cu dirijor.
pupitru de comandă = tablou, instalație pe care sunt montate comenzile pentru controlul și dirijarea unui proces tehnologic. (< franceză pupitre)

MDN – marele dicționar de neologisme