Definitie Purtător -oare - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PurtĂtor, -oare, purtatori, -oare, adjectiv , substantiv masculin si feminin: (Persoana) care poarta, care duce sau aduce ceva cu sine. ♢ Purtator de cuvant = persoana fizica sau juridica imputernicita sa difuzeze in tara si in strainatate stiri si textele documentelor oficiale sau ale unor organizatii, institutii etcetera Unda purtatoare = unda electromagnetica de inalta frecventa, care, fiind modulata de un semnal de mesaj, serveste la transmiterea acestuia. (Fin.) Obligatie la purtator = obligatie care nu poarta numele proprietarului.
Purtator de germeni = organism uman sau animal care adaposteste microbi patogeni, de obicei intr-una din cavitatile naturale ale corpului, constituind, in acelasi timp, o sursa permanenta de infectie. – Purta + sufix -ator.

Varianta definitie 2: PurtĂtor substantiv verifica cuvantul: carmuitor, conducator, domn, domnitor, monarh, stapanitor, suveran, voda, voievod.

Varianta definitie 3: PurtĂtor adjectiv , substantiv verifica cuvantul: calauzitor, indrumator, povatuitor, sfatuitor.

Varianta definitie 4: PurtĂtor adjectiv , substantiv
1. adjectiv verifica cuvantul: transportor.
2. substantiv detinator, posesor. (Purtator al unui nume.)

Varianta definitie 5: Purtator adjectiv m., substantiv masculin, plural purtatori; f. singular si plural purtatoare

Varianta definitie 6: PurtĂtor -oare (-ori, -oare) si substantival Care poarta, duce o incarcatura; care transporta. ♢ Cec (sau Obligatie) La - cec (sau obligatie) in care nu este indicat numele detinatorului. /a purta + sufix -tor