Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Putină

1 * Cuvantul cu diacritice: pútină
Cuvantul fara diacritice: putina

Definitie: PUTINĂ, putini, substantiv feminin Vas de lemn, de obicei de forma unui trunchi de con, făcut din doage legate cu cercuri și folosit mai ales la păstrarea unor brânzeturi, murături etcetera ♢ Expresie A spăla (sau a șterge) putina = a fugi pe furiș, a dispărea din fața unui pericol sau a unei situații neplăcute. – Limba Latina putina.

2 * Cuvantul cu diacritice: pútină
Cuvantul fara diacritice: putina

Definitie: PUTINĂ substantiv (popular) bărbânță, (Transilvania) ghiob, pârlau, (prin Transilvania) șiroadă, (Transilvania, Maram. și Mold.) toc. (O - cu brânză.)

3 * Cuvantul cu diacritice: pútină
Cuvantul fara diacritice: putina

Definitie: PUTINĂ substantiv verifica cuvantul: cristelniță.

4 * Cuvantul cu diacritice: pútină
Cuvantul fara diacritice: putina

Definitie: putină substantiv feminin, g.-d. art. putinii; plural putini

5 * Cuvantul cu diacritice: pútină -i
Cuvantul fara diacritice: putina

Definitie: PUTINĂ -i f. Vas în formă de trunchi de con, făcut din doage plate cercuite, în care se țin, mai ales, brânzeturile și murăturile. ♢ A spăla (sau a șterge) -a a pleca, a fugi (din fața unui pericol sau a unei împrejurări nefavorabile). [G.-D. putinei] limba latina putina

6 * Cuvantul cu diacritice: pútină pútini
Cuvantul fara diacritice: putina

Definitie: putină (putini), substantiv feminin – Bute, poloboc. – Mr., megl. butin, megl. putină. Origine obscură. Pare să trimită la limba greaca (veche) πυτίνη „damigeană” (Philippide, Principii, 147; Candrea, Conv. Lit., XXXIX, 431), dar proveniența nu este clară; după Candrea, prin intermediul unui limba latina putĭna; după Tiktin, prin verifica cuvantul: limba germana butinna, conform limba germana Butte; după Diculescu, Elementele, 450, direct din limba greaca (veche) Pascu 55 (și Pascu, Beitrage, 35), preferă să pornească de la un limba latina buttina, de la buttis, conform butnar. Dwer. din limba slava (veche) (Cihac, II, 301) nu este probabilă, și cu atît mai puțin dintr-un idiom anterior indoeurop. (Lahovary 320). Derivat putinei, substantiv neutru (vas de lemn pentru a bate laptele), probabil sing. s-ar refăcut după plural, în locul dim. putinel (după Diculescu, Elementele, 460, dintr-un limba greaca (veche) πυτινηίον). Din rom. provine limba sarba: putunja, ceh. putina, rut. putyno, putna, putena, pol. putnia, putyra, mag. putina, putton (Miklosich, Wander., 18, 22; Candrea, Elemente, 401).