Definitie Păstor - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PĂstor, pastori, substantiv masculin
1. Cioban. ♢ Compus: (Astron.; popular) Pastorul-cu-Oile = Closca-cu-Pui.
2. Figurativ Preot; prin extensiune conducator, indrumator (spiritual). – Limba Latina Pastor.

Varianta definitie 2: PĂstor substantiv verifica cuvantul: cioban.

Varianta definitie 3: PĂstor substantiv verifica cuvantul: parinte, popa, preot.

Varianta definitie 4: Pastor substantiv masculin, plural pastori

Varianta definitie 5: PĂstor -i m. 1) Persoana care are in grija oile; cioban. ♢ -ul-cu-Oile constelatie din emisfera boreala. 2) rel.
Slujitor al cultelor (la protestanti). /<lat.
Pastor

Varianta definitie 6: Pastor (pastori), substantiv masculin –
1. Cioban. –
2. Pastor, prelat. – Megl. pastir, istr. pastor.
Limba Latina pastor (Puscariu 1284; Candrea-Dens., 1355; REW 6279), conform prov. pastre, cat., sp., port. pastor.
Rezultatul normal ar fi pastore, dar a fost redus la tipul de decl.
II, ca in cazul lui paun, taun etcetera (dupa Puscariu, trebuie sa se porneasca de la un limba latina *pastorius; dupa Tiktin, ar fi fost influentat de substantivele in -or).
E dubletul lui pastor, substantiv masculin (pastor protestant), din limba germana Pastor.
Derivat pastorel, substantiv masculin (ciobanas; codobatura galbena, Motacilla flava); pastori, verb (a paste vitele, a ciobani; a pastori o turma de credinciosi); pastorie, substantiv feminin (ocupatie de pastor); pastoresc, adjectiv (de pastor, pastoral); pastoreste, adverb (ca un pastor); pastorit, substantiv neutru (cresterea vitelor); pastorita, substantiv feminin (ciobanita); pastoricesc, adjectiv (rar, pastoral, de pastor spiritual); arhipastor, substantiv masculin (prelat). – Din rom. provine mag. pasztor (Candrea, Elemente, 400).