Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Păzi

1 * Cuvantul cu diacritice: păzí
Cuvantul fara diacritice: pazi

Definitie: PĂZI, păzesc, verb IV. 1. Tranzitiv A fi însărcinat sau a-și propune să supravegheze ca ceva sau cineva să fie în siguranță, să nu fugă, să nu dispară etcetera; a străjui. ♢ Expresie (Familiar) Ce păzești (aici)? = ce urmărești? ce faci? cu ce-ti pierzi timpul? 2. Tranzitiv și reflexiv A (se) feri, a (se) apăra (de o primejdie). ♢ Expresie (absol.) Doamne păzește = a) Doamne ferește vai de mine; b) nicidecum, cu nici un preț, deloc. ♦ (La imperativ, uneori cu suprimarea pronume refl; popular și familiar) Dă-te la o parte ferește-te ♢ Expresie (Refl.) Să te păzești, Pârleo = bagă de seamă ține-te bine (Tranzitiv; familiar) A lua (pe cineva) la trei păzește = a lua la zor, a mustra (pe cineva). (Familiar) A o lua la trei păzește = a fugi. 3. Tranzitiv A avea grijă, a se ocupa (de cineva sau ceva); a îngriji, a supraveghea. ♢ Expresie A-ți păzi gura (sau limba) = a tăcea sau a vorbi cu prudență, a nu spune ceea ce nu trebuie. ♦ (Popular) A întreține, a alimenta focul. 4. Tranzitiv (Înv. și reg.) A pândi, a urmări momentul potrivit, sosirea sau trecerea cuiva. 5. Tranzitiv (Înv. și popular) A respecta, a îndeplini o poruncă, un angajament etcetera ♢ Expresie A-și păzi treaba = a-și vedea de treabă; a fi prudent, rezervat. A-și păzi calea (sau drumul) = a-și vedea de drum; a nu se lăsa ispitit de alte interese. A păzi drumul (sau drumurile) = a umbla haimana. 6. Tranzitiv (Înv.) A păstra, a menține (în aceeași stare); a întreține. [Imper. singular și: (familiar) păzea] – Din limba slava (veche) paziti.

2 * Cuvantul cu diacritice: păzí
Cuvantul fara diacritice: pazi

Definitie: PĂZI verb verifica cuvantul: face, frecventa, găti, grăbi, iscodi, iuți, îndeplini, menține, observa, onora, păstra, pândi, pregăti, prepara, priveghea, respecta, spiona, ține, urmări, zori.

3 * Cuvantul cu diacritice: păzí
Cuvantul fara diacritice: pazi

Definitie: PĂZI verb 1. a străjui, a supraveghea, a veghea, (învechit și popular) a priveghea. (A - poarta cetății.) 2. a supraveghea, (învechit și reg.) a griji, (regional) a pândi. (A - oile.) 3. verifica cuvantul: veghea. 4. verifica cuvantul: apăra. 5. verifica cuvantul: feri. 6. a evita, a se feri, a ocoli, (învechit) a se îndupleca. (Se - să facă un anumit lucru.)

4 * Cuvantul cu diacritice: păzí
Cuvantul fara diacritice: pazi

Definitie: păzi verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural păzesc, imperfect 3 singular păzea; conjunctie: prezent 3 singular și plural păzească; imper. 2 singular păzește

5 * Cuvantul cu diacritice: a păzí -ésc
Cuvantul fara diacritice: pazi

Definitie: A PĂZI -esc tranzitiv 1) (persoane, lucruri, bunuri materiale etcetera) A avea în pază; a lua sub ocrotire; a supraveghea; a veghea; a proteja; a ocroti; a apăra. 2) rar (reguli, norme, legi etcetera) A traduce cu strictețe în viață; a îndeplini întocmai; a respecta. 3) înv. (persoane) A urmări pe ascuns. 4) (persoane, lucruri) A apăra pe toate căile (punând la adăpost); a feri. ♢ Păzea ferește dă-te la o parte. De-ar ști omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi de-ar ști omul ce primejdie îl așteaptă, s-ar feri la timp de ea. - ca lumina ochilor (sau ca ochii din cap) a păstra cu multă grijă, cu sfințenie (ca pe un lucru sfânt). A lua la trei păzește a dojeni aspru; a lua la trei parale. limba slava (veche) paziti

6 * Cuvantul cu diacritice: păzí păzésc păzít
Cuvantul fara diacritice: pazi

Definitie: păzi (păzesc, păzit), verb – 1. A străjui, a observa. – 2. A face de gardă. – 3. A proteja, a apăra. Mr. păzire, megl. păzǫs. Sl. paziti „a urmări atent” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Miklosich, Lexicon, 551; Tiktin), conform bulgara pazja „a alimenta”, slov. paziti „a avea grijă”. – Derivat pază, substantiv feminin (gardă; supraveghere; protecție); păzitor, substantiv masculin (paznic, gardian, strajă); păzitură, substantiv feminin (Trans., aliment, mîncare), pentru semantismul căruia conform bulgara; paznic, substantiv masculin (gardă, strajă). – Din rom. provine bulgara pazitor (Miklosich, Bulg., 130; Miklosich, Fremdw., 117).