Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Rang

1 * Cuvantul cu diacritice: rang
Cuvantul fara diacritice: rang

Definitie: RANG, ranguri substantiv neutru 1. Loc ocupat de cineva sau de ceva într-o ierarhie administrativă, bisericească, militară sau diplomatică după criteriul importanței, funcției etcetera; treaptă într-o ierarhie. ♢ Expresie De prim rang sau de rangul întâi (sau al doilea etcetera) = de calitatea, de categoria, de gradul întâi (sau al doilea etcetera) 2. Număr care indică locul pe care îl ocupă un termen într-un șir. 3. (Franțuzism cuvant invechit) Șir de persoane. – Din franceza rang.

2 * Cuvantul cu diacritice: rang
Cuvantul fara diacritice: rang

Definitie: RANG substantiv verifica cuvantul: rând, șir, șirag.

3 * Cuvantul cu diacritice: rang
Cuvantul fara diacritice: rang

Definitie: RANG substantiv 1. verifica cuvantul: titlu. 2. verifica cuvantul: demnitate. 3. grad, poziție, situație, treaptă, (învechit) stepenă. (-ul cel mai înalt în ierarhia socială.) 4. verifica cuvantul: ierarhie. 5. verifica cuvantul: condiție. 6. verifica cuvantul: funcție. 7. verifica cuvantul: categorie. 8. categorie, ordin. (De prim -.)

4 * Cuvantul cu diacritice: rang
Cuvantul fara diacritice: rang

Definitie: rang substantiv neutru, plural ranguri

5 * Cuvantul cu diacritice: rang -uri
Cuvantul fara diacritice: rang

Definitie: RANG -uri n. 1) Treaptă într-o ierarhie (administrativă, diplomatică sau militară) după importanța funcției. ♢ De prim - de categoria sau de calitatea întâi. 2) mat. Numar care arată locul pe care îl ocupă un termen într-un șir. franceza rang

6 * Cuvantul cu diacritice: rang
Cuvantul fara diacritice: rang

Definitie: RANG substantiv neutru 1. Loc ocupat de o persoană sau de o instituție într-o ierarhie. ♦ Treaptă, situație socială. 2. Clasificare a navelor potrivit mărimii sau armamentului lor. 3. (Matematica) Locul pe care îl ocupă un termen într-un șir. [< franceza rang].

7 * Cuvantul cu diacritice: rang
Cuvantul fara diacritice: rang

Definitie: RANG substantiv neutru 1. loc ocupat de cineva sau de ceva într-o ierarhie. ♢ treaptă, situație socială. ♢ locul ocupat în ierarhia unui pachet de cărți de joc de către fiecare grupă a câte patru cărți cu aceeași cifră sau față (ași, valeți, decari etcetera). 2. categorie a navelor militare potrivit mărimii sau armamentului lor. 3. (matematica) număr natural care indică poziția unui termen într-un șir. o (lingv.) - de frecvență = loc ocupat de un cuvânt, fonem etcetera în ordinea frecvenței, organizată descendent. (< franceza rang)