1
Rar, -ă, rari, -e, adjectiv, substantiv feminin I. Adjectiv
1. Care, într-un șir de lucruri sau de ființe de același fel, se află față de celelalte la o distanță mai mare decât cea obișnuită.
2. (Despre un întreg) Care are elementele componente mai depărtate unele de altele decât de obicei. Pânză rară.
3. (Adesea adverbial) Care se petrece, se efectuează sau se succedă la intervale mai depărtate sau într-un timp mai lung decât cel obișnuit; care se desfășoară într-un ritm lent.
4. (Adesea adverbial) Care este puțin numeros, care se găsește numai în puține locuri sau apare la intervale mai depărtate.
Neobișnuit, excepțional.
5. Distins, ales, scump, prețios (prin faptul că nu se întâlnește prea des), superior (ca merit sau ca valoare).
Piatră rară = piatră prețioasă. II. Substantiv feminin (Regional) Un fel de mreajă de pescuit, cu o împletitură rară (I 2). – Latină Rarus.
1. Care, într-un șir de lucruri sau de ființe de același fel, se află față de celelalte la o distanță mai mare decât cea obișnuită.
2. (Despre un întreg) Care are elementele componente mai depărtate unele de altele decât de obicei. Pânză rară.
3. (Adesea adverbial) Care se petrece, se efectuează sau se succedă la intervale mai depărtate sau într-un timp mai lung decât cel obișnuit; care se desfășoară într-un ritm lent.
4. (Adesea adverbial) Care este puțin numeros, care se găsește numai în puține locuri sau apare la intervale mai depărtate.
Neobișnuit, excepțional.
5. Distins, ales, scump, prețios (prin faptul că nu se întâlnește prea des), superior (ca merit sau ca valoare).
Piatră rară = piatră prețioasă. II. Substantiv feminin (Regional) Un fel de mreajă de pescuit, cu o împletitură rară (I 2). – Latină Rarus.
DEX – dicționarul explicativ
2
Rar1 adverb 1) La intervale de timp mai mari decât cele obișnuite; rareori. Ne scrie rar. 2) La distanță mai mare decât cea obișnuită sau cea practicată. A semăna rar porumbul. 3) Fără grabă. A păși rar.
A vorbi rar. /<latină rarus
A vorbi rar. /<latină rarus
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Rar2 rară (Rari, rare) 1) (despre elemente omogene) Care se află la intervale mai mari sau care sunt mai puțin numeroase decât în mod obisnuit. Pădure rară.
Rară-neagră varietate de viță de vie, având struguri cu boabe mari negre, distanțate una de alta. 2) Care este mai puțin dens, mai puțin compact. 3) Care este puțin răspândit, puțin frecvent. Frumusețe rară. 4) rar Care este de mare valoare; prețios; scump. Piatră rară.
Exemplar rar. /<latină rarus
Rară-neagră varietate de viță de vie, având struguri cu boabe mari negre, distanțate una de alta. 2) Care este mai puțin dens, mai puțin compact. 3) Care este puțin răspândit, puțin frecvent. Frumusețe rară. 4) rar Care este de mare valoare; prețios; scump. Piatră rară.
Exemplar rar. /<latină rarus
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Rar (rară), adjectiv –
1. Puțin, redus, limitat. –
2. Depărtat, distanțat. –
3. Neobișnuit, excepțional. –
4. (Adverb) De puține ori. –
5. (Adverb) Domol, lin. – Aromână area, rar. Latină rarus (Pușcariu 1437; Rew 7067), conform italiană, spaniolă, portugheză raro, franceză rare, provensală rar. – Derivat arar, adverb (de puține ori); (a)rareori, adverb (de puține ori); rara, adverb (încet, fără grabă), se folosește mai ales cu reduplicare; rări, verb (a spația; a frecventa mai puțin; reflexiv, a se împuțina); rărime, substantiv feminin (raritate, singularitate); răriș, substantiv neutru (chelie, loc liber între obiecte); rarefacți(un)e, substantiv feminin, din franceză rarefaction; rarisim, adjectiv, din franceză rarissime; raritate, substantiv feminin, din latină raritas (secolul XIX). Rareș, adjectiv, folosit mai ales ca poreclă, azi învechit, pare să fi indicat o persoană mică de statură (după Tiktin, o persoană cu păr puțin).
1. Puțin, redus, limitat. –
2. Depărtat, distanțat. –
3. Neobișnuit, excepțional. –
4. (Adverb) De puține ori. –
5. (Adverb) Domol, lin. – Aromână area, rar. Latină rarus (Pușcariu 1437; Rew 7067), conform italiană, spaniolă, portugheză raro, franceză rare, provensală rar. – Derivat arar, adverb (de puține ori); (a)rareori, adverb (de puține ori); rara, adverb (încet, fără grabă), se folosește mai ales cu reduplicare; rări, verb (a spația; a frecventa mai puțin; reflexiv, a se împuțina); rărime, substantiv feminin (raritate, singularitate); răriș, substantiv neutru (chelie, loc liber între obiecte); rarefacți(un)e, substantiv feminin, din franceză rarefaction; rarisim, adjectiv, din franceză rarissime; raritate, substantiv feminin, din latină raritas (secolul XIX). Rareș, adjectiv, folosit mai ales ca poreclă, azi învechit, pare să fi indicat o persoană mică de statură (după Tiktin, o persoană cu păr puțin).
DER – dicționarul etimologic
Încă o definiție din alt dicționar
5
Rar adjectiv masculin, plural rari; feminin singular rară, plural rare
DOOM – dicționarul ortografic