Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Rațiune

1 * Cuvantul cu diacritice: rațiúne
Cuvantul fara diacritice: ratiune

Definitie: RAȚIUNE, (2, 3) rațiuni, substantiv feminin 1. Facultatea omului de a cunoaște, de a gândi logic, de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; prin extensiune judecată, minte. ♦ Treapta a doua a cunoașterii, caracterizată prin faptul că operează cu noțiuni, judecăți și raționamente. 2. Temei, motiv, justificare. ♢ Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular. ♢ Expresie Rațiunea de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică, motivează existența (unui lucru). 3. (Matematica) Rație (2). [Pronuntat: -ți-u-] – Din limba latina ratio, -onis.

2 * Cuvantul cu diacritice: rațiune
Cuvantul fara diacritice: ratiune

Definitie: Rațiune antonim: nebunie

3 * Cuvantul cu diacritice: rațiúne
Cuvantul fara diacritice: ratiune

Definitie: RAȚIUNE substantiv 1. verifica cuvantul: minte. 2. verifica cuvantul: inteligență. 3. verifica cuvantul: judecată. 4. gândire, intelect, înțelegere, judecată, minte, (figurativ) cap. (Are o - extrem de limpede.) 5. judecată, minte, (rar) cunoștință, (popular și familiar) glagore, (învechit) rezon. (O - normală.) 6. judecată, minte, raționament, (învechit) socoătă, socoteală, socotință. (Are o - sănătoasă.) 7. chibzuială. 8. verifica cuvantul: justificare. 9. verifica cuvantul: rost. 10. verifica cuvantul: semnificație. 11. verifica cuvantul: cauză.

4 * Cuvantul cu diacritice: rațiúne
Cuvantul fara diacritice: ratiune

Definitie: rațiune substantiv feminin (silabe -ți-u-), g.-d. art. rațiunii; (motive) plural rațiuni

5 * Cuvantul cu diacritice: rațiúne -i
Cuvantul fara diacritice: ratiune

Definitie: RAȚIUNE -i f. 1) Facultate umană a omului de a gândi și de a înțelege sensul și relațiile dintre fenomene; judecată; minte; intelect. 2) Explicație a unei acțiuni sau stări. [Silabe -ți-o-] limba latina ratio, -onis

6 * Cuvantul cu diacritice: rațiúne
Cuvantul fara diacritice: ratiune

Definitie: RAȚIUNE substantiv feminin 1. Facultate a omului de a cunoaște, de a înțelege și de a judeca; judecată, gândire; inteligență. 2. Temei, justificare, motiv. ♢ Rațiunea de a fi (a unui lucru). 3. Verifica cuvantul: rație. [Pronume -ți-u-. / < limba latina ratio, conform franceza ration, limba italiana ragione].

7 * Cuvantul cu diacritice: rațiúne
Cuvantul fara diacritice: ratiune

Definitie: RAȚIUNE substantiv feminin 1. facultate a omului de a cunoaște, operând cu noțiuni, judecăți, raționamente, de a pătrunde dincolo de aparențele lucrurilor și fenomenelor; judecată, gândire; inteligență. 2. motiv, cauză, justificare, temei. ♢ - de stat = teorie politică și diplomatică potrivit căreia interesele generale primează asupra oricăror considerente de drept sau morală. o ă de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică existența (unui lucru). ♢ scop, țel. (< limba latina ratio)

8 * Cuvantul cu diacritice: rațiúne
Cuvantul fara diacritice: ratiune

Definitie: RAȚIUNE, ratiuni, substantiv feminin Facultatea omului de a cunoaște si a pătrunde dincolo de aparențele lucrurilor și fenomenelor, operând cu judecăți si rationamente bazate pe logica umana consacrata; a avea - = a fi rational, logic in gandire sau exprimare.

9 * Cuvantul cu diacritice: rațiúne rațiúni
Cuvantul fara diacritice: ratiune

Definitie: rațiune (rațiuni), substantiv feminin – Judecată, gîndire. Limba Latina rationem (secolul XIX). Este dubletul lui rație, substantiv feminin (porție), care se folosește doar în matematică cu sensul de „judecată” (media și extrema rație). – Derivat (din franceza, dar adaptate la baza lat.) raționa, verb; rațional, adjectiv ; raționalism, substantiv neutru; raționament, substantiv neutru Conform: și alt dublet, rezon, substantiv neutru, din franceza raison, der. rezonabil, adjectiv , din franceza raisonnable.