Reactivitate
Definitie, sens si explicatie
1Reactivitate substantiv feminin Însusirea de a fi reactiv; reactie la o excitatie. ♦ (Fiz.) Marime care caracterizeaza functionarea unui reactor nuclear. ♦ (Chim.) Capacitate a unui atom, a unei molecule sau a unui radical de a participa la o reactie chimica. ♦ (Medicina) Proprietate a unui tesut de a reactiona la un stimul oarecare. [Pronuntat: re-ac-] – Din franceza Reactivite.
2Reactivitate substantiv feminin (silabe re-ac-), g.-d. art. reactivitatii
3Reactivitate f. 1) Caracter reactiv. 2) Capacitate a elementelor chimice de a participa la o reactie. 3) med.
Proprietate a unui organism de a reactiona la un stimul sau la excitantii mediului. - negativa. 4) Marime care caracterizeaza functionarea unui reactor nuclear. /<fr. reactivite
Proprietate a unui organism de a reactiona la un stimul sau la excitantii mediului. - negativa. 4) Marime care caracterizeaza functionarea unui reactor nuclear. /<fr. reactivite
4Reactivitate substantiv feminin
1. Însusirea de a fi reactiv; reactie la o excitatie.
2. Marime care caracterizeaza functionarea unui reactor nuclear. ♦ Proprietate a unui organism de a reactiona. [Conform: franceza reactivite].
1. Însusirea de a fi reactiv; reactie la o excitatie.
2. Marime care caracterizeaza functionarea unui reactor nuclear. ♦ Proprietate a unui organism de a reactiona. [Conform: franceza reactivite].
5Reactivitate substantiv feminin
1. insusirea de a fi reactiv; reactie la o excitatie.
2. marime care caracterizeaza functionarea unui reactor nuclear.
3. capacitate a unei particule materiale de a participa la o reactie chimica.
4. capacitate a organismului de a reactiona la stimuli din mediul intern sau extern. (< franceza reactivite)
1. insusirea de a fi reactiv; reactie la o excitatie.
2. marime care caracterizeaza functionarea unui reactor nuclear.
3. capacitate a unei particule materiale de a participa la o reactie chimica.
4. capacitate a organismului de a reactiona la stimuli din mediul intern sau extern. (< franceza reactivite)