Recurent -ă
Definitie, sens si explicatie
1Recurént1, -ă, recurenti, -te, adjectiv (Med.; despre boli) Care revine, care recidiveaza. ♢ Febra recurenta = boala infectioasa caracterizata prin alternarea starilor febrile cu stari nefebrile. – Din franceza Recurrent.
2Recurént2, -ă, recurenti, -te substantiv masculin si feminin: Persoana care face un recurs in justitie. – Din limba latina Recurrens, -ntis.
3Recurent (care revine) adjectiv m., (persoana care face recurs) substantiv masculin, plural recurenti; f. singular recurenta, plural recurente
4Recurént1 -ta (-ti, -te) 1) (despre boli) Care recidiveaza; cu proprietatea de a reveni. 2) Care revine la punctul initial; cu proprietatea de a reveni la pozitia initiala. Nerv -. /<fr. recurrent
5Recurént2 -ti m.
Persoana care face un recurs in justitie. /<lat. recurrens, -ntis
Persoana care face un recurs in justitie. /<lat. recurrens, -ntis
6Recurént, -ă adjectiv Care revine spre locul de origine. ♦ (Despre boli) Care revine, recidiveaza. ♢ Febra recurenta = boala infectioasa cu aceleasi simptome cu febra tifoida; (mat.) serie recurenta = serie al carei fiecare termen se calculeaza cu ajutorul termenilor care il preceda. [< franceza recurrent, conform limba latina recurrens < recurrere – a veni inapoi].
7Recurént, -ă substantiv masculin si feminin: (Jur.) Cel care face un recurs in justitie. [< Recurs].
8Recurént, -ă I. adjectiv
1. care revine la punctul de pornire; palindromic.
2. (despre boli) care recidiveaza. o febra -a = boala infectioasa avand aceleasi simptome ca febra tifoida.
3. (matematica) serie -a = serie al carei fiecare termen se calculeaza cu ajutorul termenilor care il preceda; iterativ (3).
Ii. substantiv masculin f. (jur.) cel care face recurs (1). (< franceza recurrent, limba latina recurrens)
1. care revine la punctul de pornire; palindromic.
2. (despre boli) care recidiveaza. o febra -a = boala infectioasa avand aceleasi simptome ca febra tifoida.
3. (matematica) serie -a = serie al carei fiecare termen se calculeaza cu ajutorul termenilor care il preceda; iterativ (3).
Ii. substantiv masculin f. (jur.) cel care face recurs (1). (< franceza recurrent, limba latina recurrens)