Varianta definitie 1: Recuza, recuz, verb I. Tranzitiv A nu recunoaste competenta sau autoritatea unui judecator, a unui martor etcetera, prin extensiune a respinge, a nu recunoaste ceva sau calitatea cuiva. – Din franceza Recuser.
Varianta definitie 2: Recuza verb (JUR.) a refuza, a respinge. (A - un jurat, un complet de judecata.)
Varianta definitie 3: Recuza verb, indicativ prezent 1 singular recuz, 3 singular si plural recuza; conj. prezent 3 singular si plural recuze
Varianta definitie 4: A recuza recuz tranz. jur. 1) (membri ai completului de judecata) A respinge ca incompatibil cu functia pe care o exercita; a refuza. 2) A nu recunoaste ca adevarat; a respinge ca inexact; a contesta; a nega; a tagadui. - un argument. / < recuser
Varianta definitie 5: Recuza verb I. tr.
A respinge un judecator, un martor etcetera, nerecunoscandu-i autoritatea, banuindu-l de partinire etcetera; (prin extensiune) a respinge, a nu recunoaste ceva. [P.i. recuz. / < franceza recuser, conform limba latina recusare].
Varianta definitie 6: Recuza verb I. tr. a respinge un judecator, un martor etcetera, nerecunoscandu-i competenta, banuindu-l de partinire etcetera; (prin extensiune) a respinge, a nu recunoaste ceva.
II. reflexiv a refuza de a judeca o pricina, a se declara incompetent; a se sustrage. (< franceza recuser, limba latina recusare)
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 6 litere. Cuvantul incepe cu litera "r" si se termina cu litera "a"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
