Reflecta
Definitie, sens si explicatie
1Reflecta, (1, 2) pers. 3 reflecta, (3) pers. 1 reflectez, verb I.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) rasfrange directia de propagare a luminii, a razelor de lumina, a undelor etcetera la suprafata de separatie a doua medii diferite; a determina sau a suferi o reflexie (1).
2. Tranzitiv si reflexiv Figurativ A (se) oglindi.
3. Intranzitiv A gandi profund; a cugeta, a medita la... – Din franceza Refleter, limba latina Reflectere, limba germana Reflektieren.
1. Tranzitiv si reflexiv A (se) rasfrange directia de propagare a luminii, a razelor de lumina, a undelor etcetera la suprafata de separatie a doua medii diferite; a determina sau a suferi o reflexie (1).
2. Tranzitiv si reflexiv Figurativ A (se) oglindi.
3. Intranzitiv A gandi profund; a cugeta, a medita la... – Din franceza Refleter, limba latina Reflectere, limba germana Reflektieren.
2Reflecta verb
1. (cuvant ce tine de fizica) a se intoarce, a se rasfrange, a se repercuta, a reveni, (invechit) a se refrange. (Unda sonora se - la intalnirea unui obstacol.)
2. verifica cuvantul: oglindi.
3. a infatisa, a oglindi, a reprezenta. (Un articol care - realitatea)
4. verifica cuvantul: chibzui.
1. (cuvant ce tine de fizica) a se intoarce, a se rasfrange, a se repercuta, a reveni, (invechit) a se refrange. (Unda sonora se - la intalnirea unui obstacol.)
2. verifica cuvantul: oglindi.
3. a infatisa, a oglindi, a reprezenta. (Un articol care - realitatea)
4. verifica cuvantul: chibzui.
3Reflecta verb (silabe -flec-), (a gandi) indicativ prezent 1 singular reflectez, 3 singular si plural reflecteaza, (a rasfrange, a oglindi) indicativ prezent 3 singular si plural reflecta
4A reflecta1 reflect tranzitiv 1) A face sa se reflecte. Oglinda reflecta obiectele. 2) fig. (ganduri, sentimente etcetera) A prezenta prin cuvinte sau prin alte mijloace de expresie; a reda; a exprima; a zugravi. Fata sa nu reflecta nimic. 3) A reda prin mijloace artistice; a oglindi; a infatisa; a reprezenta. /<fr. refleter, limba latina reflectere, limba germana reflektieren
5A reflecta2 -ez intranzitiv A gandi mult si profund; a cugeta; a medita; a chibzui; a contempla. /<fr. refleter, limba latina reflectere, limba germana reflektieren
6A se reflecta ma reflect intranzitiv 1) (despre raze, unde, sunete etcetera) A se intoarce in mediul initial dupa contactul cu alt mediu. 2) (despre fiinte sau despre obiecte) A-si proiecta imaginea (pe o suprafata lucioa-sa). 3) (despre stari, actiuni etcetera) A-si gasi expresia; a se oglindi; a se rasfrange. /<fr. refleter, limba latina reflectere, limba germana reflektieren
7Reflecta verb I.
1. tr., reflexiv (Despre sunete, lumina etcetera) A (se) rasfrange. ♦ tr. (Figurat) A oglindi, a exprima; a reda.
2. intr.
A gandi, a cugeta, a medita. [P.i. reflect si -tez. / conform franceza refleter, limba latina reflectere].
1. tr., reflexiv (Despre sunete, lumina etcetera) A (se) rasfrange. ♦ tr. (Figurat) A oglindi, a exprima; a reda.
2. intr.
A gandi, a cugeta, a medita. [P.i. reflect si -tez. / conform franceza refleter, limba latina reflectere].
8Reflecta verb I. tr., reflexiv (despre sunete, lumina etcetera) a (se) rasfrange.
Ii. tr. (figurativ) a oglindi, a exprima (un sentiment, un fenomen etcetera).
Iii. intr. a gandi, a cugeta, a media. (< franceza refleter, limba latina reflectere, limba germana reflektieren)
Ii. tr. (figurativ) a oglindi, a exprima (un sentiment, un fenomen etcetera).
Iii. intr. a gandi, a cugeta, a media. (< franceza refleter, limba latina reflectere, limba germana reflektieren)