Definitie Refugiu - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: RefÚgiu, refugii, substantiv neutru
1. Faptul de a se refugia; timp petrecut ca refugiat intr-un anumit loc.
2. Loc de scapare, de adapostire in fata unei primejdii sau a unei neplaceri; adapost, azil. ♦ Figurativ Consolare, alinare, mangaiere. ♦ Platforma ridicata si amenajata ca un trotuar, pe partea carosabila a cailor de circulatie cu trafic intens sau in mijlocul unei piete, pentru a usura reglementarea circulatiei, traversarea strazii, urcarea sau coborarea din vehiculele de transport in comun etcetera – Din franceza Refuge, limba latina Refugium.

Varianta definitie 2: RefÚgiu substantiv verifica cuvantul: alinare, consolare, imbar-batare, incurajare, mangaiere.

Varianta definitie 3: RefÚgiu substantiv
1. refugiere. (-l lui in padure.)
2. fuga, pribegie, refugiere, (invechit) bajenarie, bajenarit, bajenie, bajenire, bajenit. (-l populatiei din calea navalito-rilor.)
3. adapost, azil, scapare, (invechit) nazuinta, (figurativ) liman. (A fugit si si-a cautat un -.)

Varianta definitie 4: Refugiu substantiv neutru [-giu pronume -giu], art. refugiul; plural refugii, art. refugiile (silabe -gi-i-)

Varianta definitie 5: RefÚgiu -i n. 1) Loc unde se refugiaza o persoana; azil. 2) Perioada de timp petrecuta ca refugiat. 3) Loc amenajat special pentru a usura traversarea strazii de catre pietoni sau urcarea in vehiculele de transport in comun. /<fr. refuge, limba latina refugium

Varianta definitie 6: RefÚgiu substantiv neutru
1. Faptul de a se refugia; timpul petrecut intr-un loc ca refugiat.
2. Loc de scapare, de adapost impotriva unei primejdii, a unei neplaceri; adapost, azil. ♦ (Figurat) Consolare, mangaiere.
3. Loc special amenajat in mijlocul unei strazi pentru a feri pe cetateni de circulatia masinilor, pentru a usura urcarea in tramvaie etcetera [Pronume -giu. / < limba latina refugium, conform franceza refuge].

Varianta definitie 7: RefÚgiu substantiv neutru
1. faptul de a se refugia; timpul petrecut ca refugiat.
2. loc de scapare, de adapost in fata unei primejdii; azil. ♢ (figurativ) consolare, mangaiere. ♢ loc izolat, linistit, in care se retrage cineva. ♢ teritoriu protejat temporar pentru ocrotirea unor specii de animale, pasari sau plante in anumite perioade ale anului.
3. loc special amenajat in mijlocul unei strazi pentru a feri pe cetateni de circulatia masinilor.
4. constructie pe munte, mobilata sumar, destinata sa gazduiasca pe alpinisti in cursul unei ascensiuni. (< franceza refuge, limba latina refugium)