Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Retoric -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: retóric -ă
Cuvantul fara diacritice: retoric

Definitie: RETORIC, -Ă, retorici, -ce, substantiv feminin, adjectiv 1. S.f. Arta de a vorbi frumos; arta de a convinge un auditoriu de justețea ideilor expuse printr-o argumentație bogată, riguroasă, pusă în valoare de un stil ales; ansamblul regulilor care ajută la însușirea acestei arte. ♢ Figură retorică = formă expresivă a vorbirii, care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă vigoare și caracter sugestiv. ♦ (Peior.) Declamație emfatică, elocvență amplă și afectată. 2. Adjectiv Care aparține retoricii (1), privitor la retorică. ♦ (Peior.; despre stilul sau felul de a vorbi al cuiva) Emfatic, afectat. [Varianta: (învechit) ritorică substantiv feminin] – Din (1) limba neogreaca: ritoriki, limba latina rhetorica, limba italiana retorica, franceza rhetorique, (2) limba latina rhetoricus, limba italiana retorico, franceza rhetorique, limba neogreaca: ritorikos, limba germana rhetorisch.

2 * Cuvantul cu diacritice: retóric
Cuvantul fara diacritice: retoric

Definitie: RETORIC adjectiv 1. (învechit) retoricesc. (Figură -.) 2. verifica cuvantul: afectat.

3 * Cuvantul cu diacritice: retóric
Cuvantul fara diacritice: retoric

Definitie: retoric adjectiv m., plural retorici; f. singular retorică, plural retorice

4 * Cuvantul cu diacritice: retóric -că -ci -ce
Cuvantul fara diacritice: retoric

Definitie: RETORIC -că (-ci, -ce) 1) Care ține de retorică; propriu retoricii. Tratat -. 2) depr. (despre stil, exprimare etcetera) Care abundă în fraze și figuri nefirești. limba latina rhetoricus, franceza rhetorique

5 * Cuvantul cu diacritice: retóric -ă
Cuvantul fara diacritice: retoric

Definitie: RETORIC, -Ă adjectiv De retor; de retorică. ♦ (Peior.; despre stilul, felul de a vorbi al cuiva) Afectat, emfatic. [Conform: limba latina rhetoricus, limba italiana retorico].

6 * Cuvantul cu diacritice: retóric -ă
Cuvantul fara diacritice: retoric

Definitie: RETORIC, -Ă I. adjectiv care aparține retoricii; de retor. ♢ (peior.; despre stil) afectat, emfatic. II. substantiv feminin 1. arta exprimării alese, utilizată în scopul convingerii unui auditoriu; oratorie, elocvență. o figură (de) -ă = formă de exprimare, întorsătură de frază care înfrumuzețează stilul, dându-i mai multă plasticitate și vigoare. 2. (peior.) declarație emfatică; afectare (< franceza rhetorique, limba latina rhetorica, limba greaca (veche) rhetorike)