Rezon
Definitie, sens si explicatie
1Rezon, rezoane, substantiv neutru (Înv.)
1. Îndreptatire, justificare, cauza, motiv, temei.
2. Ratiune, judecata dreapta. ♢ Expresie A pune (pe cineva) la rezon = a invata minte (pe cineva), a pune la respect; a constrange sa judece mai bine, sa se poarte cum trebuie. ♦ (Cu valoare de interjectie) Ai dreptate! just! da! desigur! – Din franceza Raison.
1. Îndreptatire, justificare, cauza, motiv, temei.
2. Ratiune, judecata dreapta. ♢ Expresie A pune (pe cineva) la rezon = a invata minte (pe cineva), a pune la respect; a constrange sa judece mai bine, sa se poarte cum trebuie. ♦ (Cu valoare de interjectie) Ai dreptate! just! da! desigur! – Din franceza Raison.
2Rezon substantiv verifica cuvantul: argument, cauza, considerent, dreptate, indreptatire, judecata, juste-te, justificare, minte, mobil, motiv, motivare, motivatie, pricina, prilej, ra-tionament, ratiune, temei, temeinicie.
3Rezon substantiv neutru, plural rezoane
4Rezon -oane n.
Temei justificativ (al unei actiuni sau atitudini); baza rationala. A avea -. ♢ A pune pe cineva la - a pune pe cineva la respect. /<fr. raison
Temei justificativ (al unei actiuni sau atitudini); baza rationala. A avea -. ♢ A pune pe cineva la - a pune pe cineva la respect. /<fr. raison