Ritm
Definitie, sens si explicatie
1Ritm, ritmuri, substantiv neutru
1. Asezare simetrica si periodica a silabelor accentuate si neaccentuate intr-un vers sau in proza ori a accentelor tonice intr-o fraza muzicala; cadenta, tact; prin extensiune efect obtinut prin aceasta asezare. ♦ Vers.
2. Desfasurare gradata, treptata a unei actiuni, evolutie mai rapida sau mai lenta a unei activitati, conditionata de anumiti factori. ♦ Periodicitate a unei miscari, a unui proces, a unei activitati. ♦ Miscare regulata; tempo, cadenta.
3. Repetare periodica a unor elemente de arhitectura sau de decoratie, la o constructie. – Din limba neogreaca: Rithmos, franceza Rythme, limba latina Rhythmus.
1. Asezare simetrica si periodica a silabelor accentuate si neaccentuate intr-un vers sau in proza ori a accentelor tonice intr-o fraza muzicala; cadenta, tact; prin extensiune efect obtinut prin aceasta asezare. ♦ Vers.
2. Desfasurare gradata, treptata a unei actiuni, evolutie mai rapida sau mai lenta a unei activitati, conditionata de anumiti factori. ♦ Periodicitate a unei miscari, a unui proces, a unei activitati. ♦ Miscare regulata; tempo, cadenta.
3. Repetare periodica a unor elemente de arhitectura sau de decoratie, la o constructie. – Din limba neogreaca: Rithmos, franceza Rythme, limba latina Rhythmus.
2Ritm antonim: aritmie
3Ritm substantiv
1. verifica cuvantul: cadenta.
2. (Lit.) metru. (- al unui vers.)
3. cadenta, tempo. (Merge intr-un - sustinut.)
4. ritm fetal verifica cuvantul: embriocardie.
1. verifica cuvantul: cadenta.
2. (Lit.) metru. (- al unui vers.)
3. cadenta, tempo. (Merge intr-un - sustinut.)
4. ritm fetal verifica cuvantul: embriocardie.
4Ritm substantiv neutru, plural ritmuri
5Ritm -uri n. 1) Succesiune regulata in timp (a unor elemente). - cardiac. 2) (in muzica, versificatie, dans) Organizare armonioasa a sunetelor sau a miscarilor; tact; cadenta. 3) Viteza de executie; grad de iuteala (in efectuarea unei actiuni); tempo. Merge intr-un - sustinut. /<ngr. rythmos, franceza rythme, limba latina rhythmus
6Ritm substantiv neutru
1. Armonie care rezulta din caderea regulata a accentului pe anumite silabe intr-un vers sau intr-o fraza muzicala.
2. Desfasurare gradata, treptata. ♦ Miscare regulata; cadenta, tempo.
3. (Arte) Proportie, armonie intre partile unui intreg. [Conform: limba latina rhythmus, limba greaca (veche) rhythmos, franceza rythme, limba italiana ritmo].
1. Armonie care rezulta din caderea regulata a accentului pe anumite silabe intr-un vers sau intr-o fraza muzicala.
2. Desfasurare gradata, treptata. ♦ Miscare regulata; cadenta, tempo.
3. (Arte) Proportie, armonie intre partile unui intreg. [Conform: limba latina rhythmus, limba greaca (veche) rhythmos, franceza rythme, limba italiana ritmo].
7Ritm1 substantiv neutru
1. periodicitate a unor miscari, activitati sau procese, repetare regulata la anumite intervale a acelorasi momente.
2. armonie care rezulta din caderea regulata a accentului pe anumite silabe intr-un vers sau intr-o fraza muzicala. ♢ miscare regulata; cadenta, tempo.
3. (arte) proportie, armonie intre partile unui intreg. (< franceza rythme)
1. periodicitate a unor miscari, activitati sau procese, repetare regulata la anumite intervale a acelorasi momente.
2. armonie care rezulta din caderea regulata a accentului pe anumite silabe intr-un vers sau intr-o fraza muzicala. ♢ miscare regulata; cadenta, tempo.
3. (arte) proportie, armonie intre partile unui intreg. (< franceza rythme)
8Ritm2(o)-, -ritmie element „ritm, cadenta”. (< franceza rythm/o/-, -rythmie, conform lat. rhythmus, limba greaca (veche) rhythmos)