Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Rond -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: rond -ă
Cuvantul fara diacritice: rond

Definitie: ROND, -Ă, (1, 2, 3) ronduri, substantiv neutru, (4) ronde, adjectiv 1. Substantiv neutru: Strat de flori, de obicei circular, ridicat deasupra nivelului terenului din jur. 2. Substantiv neutru: Piațetă rotundă de unde pornesc mai multe artere de circulație, având adesea la mijloc o plantație de flori sau un monument. 3. Substantiv neutru: Inspecție de noapte care se face la un post de pază militar pentru a controla santinelele; prin extensiune oamenii care fac această inspecție. ♦ Serviciu de control al santinelelor, organizat pe garnizoană. ♢ Ofițer de rond = ofițer însărcinat cu controlul santinelelor pe garnizoană. ♢ Expresie A fi de rond sau a face rondul = a fi însărcinat cu inspecția (santinelelor) sau a face inspecție. 4. Substantiv neutru: (Cor.) Mișcare circulară a piciorului, executată liber pe sol sau în aer. 5. Adjectiv (În sintagmele) Scriere (sau literă) rondă = fel de scriere cu litere rotunde, groase și drepte; literă astfel scrisă. Peniță rondă = peniță specială cu vârful lat, cu care se pot scrie literele ronde. – Din franceza rond, limba germana Ronde.

2 * Cuvantul cu diacritice: rond
Cuvantul fara diacritice: rond

Definitie: ROND adjectiv verifica cuvantul: circular, rotund.

3 * Cuvantul cu diacritice: rond
Cuvantul fara diacritice: rond

Definitie: rond substantiv neutru, plural ronduri

4 * Cuvantul cu diacritice: rond -ă -e
Cuvantul fara diacritice: rond

Definitie: ROND¹ -ă (-e) rar Care are formă circulară; cu formă circulară; rotund. ♢ Scriere -ă scriere cu litere rotunde și groase. Peniță -ă peniță cu vârful lat, folosită în astfel de scriere. franceza rond, ronde, limba germana Ronde

5 * Cuvantul cu diacritice: rond -uri
Cuvantul fara diacritice: rond

Definitie: ROND² -uri n. 1) Strat de flori, de obicei circular, ridicat la un nivel mai înalt decât terenul din jur. 2) Piață mică circulară, de unde pornesc mai multe artere de circulație, având în centru o plantație de flori sau un monument. 3) mil. rar Inspecție de noapte pentru a controla santinelele dintr-o garni-zoană. 4) Figură în formă de cerc. franceza rond, ronde, limba germana Ronde

6 * Cuvantul cu diacritice: rond
Cuvantul fara diacritice: rond

Definitie: ROND¹ substantiv neutru 1. Porțiune de pământ (într-o grădină) de obicei circulară, semănată cu flori. 2. Piață circulară de la care pornesc mai multe bulevarde sau alei. [< franceza rond].

7 * Cuvantul cu diacritice: rond
Cuvantul fara diacritice: rond

Definitie: ROND² substantiv neutru 1. Inspecție făcută în timpul nopții la diferite posturi de pază ale unei unități militare pentru a observa dacă totul este în ordine. ♦ Ansamblul celor care fac această inspecție. ♢ Ofițer de rond = ofițer însărcinat cu controlul santinelelor din garnizoană; drum de rond = cale de-a lungul zidurilor unei cetăți în spatele crenelurilor, care permitea mișcarea apărătorilor. 2. (Muzica) Rondă. [< franceza ronde].

8 * Cuvantul cu diacritice: rond
Cuvantul fara diacritice: rond

Definitie: ROND³ substantiv neutru (Coregr.) Mișcare circulară a piciorului, executată liber pe sol sau în aer. [< franceza rond (de jambe)].

9 * Cuvantul cu diacritice: rond
Cuvantul fara diacritice: rond

Definitie: ROND substantiv neutru 1. strat de flori (circular) mai ridicat decât terenul din jur. 2. piațetă circulară de la care pornesc mai multe bulevarde sau alei. 3. inspecție făcută în timpul nopții la diferite posturi de pază militare pentru a controla santinelele. ♢ ansamblul celor care fac această inspecție. o ofițer de - = ofițer însărcinat cu controlul santinelelor din garnizoană. 4. (coregr.) mișcare circulară a piciorului, executată liber pe sol sau în aer. (< franceza rond)

10 * Cuvantul cu diacritice: rond rónduri
Cuvantul fara diacritice: rond

Definitie: rond (ronduri), substantiv neutru – 1. Cerc, rotund. – 2. Strat (rotund) de flori. – 3. Inspecție, pază. – Varianta (sensul 2) ront. Franceza rond confundat cu franceza ronde. – Derivat rondă, substantiv feminin (mantou, palton; adjectiv , [literă] rotundă); rondel., substantiv neutru, din franceza rondeau.