Definitie Rond -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Rond, -Ă, (1, 2, 3) ronduri, substantiv neutru, (4) ronde, adjectiv
1. Substantiv neutru: Strat de flori, de obicei circular, ridicat deasupra nivelului terenului din jur.
2. Substantiv neutru: Piateta rotunda de unde pornesc mai multe artere de circulatie, avand adesea la mijloc o plantatie de flori sau un monument.
3. Substantiv neutru: Inspectie de noapte care se face la un post de paza militar pentru a controla santinelele; prin extensiune oamenii care fac aceasta inspectie. ♦ Serviciu de control al santinelelor, organizat pe garnizoana. ♢ Ofiter de rond = ofiter insarcinat cu controlul santinelelor pe garnizoana. ♢ Expresie A fi de rond sau a face rondul = a fi insarcinat cu inspectia (santinelelor) sau a face inspectie.
4. Substantiv neutru: (Cor.) Miscare circulara a piciorului, executata liber pe sol sau in aer.
5. Adjectiv (În sintagmele) Scriere (sau litera) ronda = fel de scriere cu litere rotunde, groase si drepte; litera astfel scrisa.
Penita ronda = penita speciala cu varful lat, cu care se pot scrie literele ronde. – Din franceza Rond, limba germana Ronde.

Varianta definitie 2: Rond adjectiv verifica cuvantul: circular, rotund.

Varianta definitie 3: Rond substantiv neutru, plural ronduri

Varianta definitie 4: Rond1 -a (-e) rar Care are forma circulara; cu forma circulara; rotund. ♢ Scriere -a scriere cu litere rotunde si groase. Penita -a penita cu varful lat, folosita in astfel de scriere. /<fr. rond, ronde, limba germana Ronde

Varianta definitie 5: Rond2 -uri n. 1) Strat de flori, de obicei circular, ridicat la un nivel mai inalt decat terenul din jur. 2) Piata mica circulara, de unde pornesc mai multe artere de circulatie, avand in centru o plantatie de flori sau un monument. 3) mil. rar Inspectie de noapte pentru a controla santinelele dintr-o garni-zoana. 4) Figura in forma de cerc. /<fr. rond, ronde, limba germana Ronde

Varianta definitie 6: Rond1 substantiv neutru
1. Portiune de pamant (intr-o gradina) de obicei circulara, semanata cu flori.
2. Piata circulara de la care pornesc mai multe bulevarde sau alei. [< franceza rond].

Varianta definitie 7: Rond2 substantiv neutru
1. Inspectie facuta in timpul noptii la diferite posturi de paza ale unei unitati militare pentru a observa daca totul este in ordine. ♦ Ansamblul celor care fac aceasta inspectie. ♢ Ofiter de rond = ofiter insarcinat cu controlul santinelelor din garnizoana; drum de rond = cale de-a lungul zidurilor unei cetati in spatele crenelurilor, care permitea miscarea aparatorilor.
2. (Muzica) Ronda. [< franceza ronde].

Varianta definitie 8: Rond3 substantiv neutru (Coregr.) Miscare circulara a piciorului, executata liber pe sol sau in aer. [< franceza rond (de jambe)].

Varianta definitie 9: Rond substantiv neutru
1. strat de flori (circular) mai ridicat decat terenul din jur.
2. piateta circulara de la care pornesc mai multe bulevarde sau alei.
3. inspectie facuta in timpul noptii la diferite posturi de paza militare pentru a controla santinelele. ♢ ansamblul celor care fac aceasta inspectie. o ofiter de - = ofiter insarcinat cu controlul santinelelor din garnizoana.
4. (coregr.) miscare circulara a piciorului, executata liber pe sol sau in aer. (< franceza rond)

Varianta definitie 10: Rond (ronduri), substantiv neutru –
1. Cerc, rotund. –
2. Strat (rotund) de flori. –
3. Inspectie, paza. – Varianta (sensul 2) ront.
Franceza rond confundat cu franceza ronde. – Derivat ronda, substantiv feminin (mantou, palton; adjectiv , [litera] rotunda); rondel., substantiv neutru, din franceza rondeau.