Rudă
Definitie, sens si explicatie
1Rudă1, rude, substantiv feminin
1. Persoana care face parte din aceeasi familie cu alte persoane, unite intre ele prin legaturi de sange sau prin alianta; rudenie (2), rubedenie. ♢ Expresie A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care iti acorda protectie; a avea proptele.
Pe ruda (si) pe samanta = A) pe toti, fara exceptie, pana la unul; B) peste tot. ♦ Familie, neam, vita.
2. (Popular) Soi, samanta de animale sau de plante. ♢ Locutiune adjectiv De ruda = de prasila, de reproductie.
Berbec de ruda. – Din bulgara Roda.
1. Persoana care face parte din aceeasi familie cu alte persoane, unite intre ele prin legaturi de sange sau prin alianta; rudenie (2), rubedenie. ♢ Expresie A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care iti acorda protectie; a avea proptele.
Pe ruda (si) pe samanta = A) pe toti, fara exceptie, pana la unul; B) peste tot. ♦ Familie, neam, vita.
2. (Popular) Soi, samanta de animale sau de plante. ♢ Locutiune adjectiv De ruda = de prasila, de reproductie.
Berbec de ruda. – Din bulgara Roda.
2Rudă2, rude, substantiv feminin (Regional)
1. Prajina, par, drug.
2. Oiste, protap. – Din limba maghiara Rud, scr. Ruda.
1. Prajina, par, drug.
2. Oiste, protap. – Din limba maghiara Rud, scr. Ruda.
3Rudă substantiv verifica cuvantul: bat, categorie, clasa, coada, culme, drug, familie, fel, gen, generatie, minereu, neam, nuia, oiste, par, popor, populatie, prajina, protap, semintie, soi, specie, speta, tip, varga, varietate, vita.
4Rudă substantiv neam, rubedenie, rudenie, (invechit si reg.) nemotenie, (regional) nat, nemenie, nemet, nemusug, (Moldova) cimotie. (Are cateva - foarte apropiate.)
5Ruda (persoana, obiect) substantiv feminin, g.-d. art. rudei; plural rude
6Rudă -e f.
Fiecare dintre persoanele care se afla in legaturi de rudenie, privite in raport una fata de alta; neam. ♢ (A avea) -e la Ierusalim a fi in relatii bune cu persoane care pot face protectie; a avea proptele. [G.-d. Rudei] /< bulgara roda
Fiecare dintre persoanele care se afla in legaturi de rudenie, privite in raport una fata de alta; neam. ♢ (A avea) -e la Ierusalim a fi in relatii bune cu persoane care pot face protectie; a avea proptele. [G.-d. Rudei] /< bulgara roda
7Ruda (rude), substantiv feminin –
1. (Mold., Trans.) Par, prajina, prepeleac. –
2. Oiste, protap.
Sb. ruda (Miklosich, Slaw.
Elem., 43; Tiktin; Rosetti, Ii, 82).
1. (Mold., Trans.) Par, prajina, prepeleac. –
2. Oiste, protap.
Sb. ruda (Miklosich, Slaw.
Elem., 43; Tiktin; Rosetti, Ii, 82).
8Ruda (rude), substantiv feminin –
1. Vita, rasa. –
2. Natiune, popor. –
3. Familie, casa. –
4. Rubedenie, neam.
Sl. rodŭ, bulgara roda, conform rod (Cihac, Ii, 316; seineanu, Semasiol., 195; Candrea), dar rezultatul o › u este greu de explicat.
Din aceasta cauza, Tiktin a preferat sa porneasca de la limba slava (veche) ruda „minereu”, care pare greu de admis semantic.
Poate roada, care convine cu privire la sens, s-a contaminat cu ruda „par”, daca acest cuvint inseamna uneori „ramura”, fiindca ideea de „ramura” e legata strins de cea de „familie”.
Oricum, der. lui ruda pornind de la rod este evidenta, mai ales in der. ca rudaci, rudatea.
Derivat rudi (var. inrudi), verb (a deveni ruda); rudenie (var. rubedenie), substantiv feminin (ruda, inrudire; relatie strinsa, membru de familie), a carui der. pare sa fi suferit influenta limba sarba: rodbina „ruda” (Scriban); rudaci, adjectiv (berbec de prasila); rudatea, adjectiv (oaie de prasila).
1. Vita, rasa. –
2. Natiune, popor. –
3. Familie, casa. –
4. Rubedenie, neam.
Sl. rodŭ, bulgara roda, conform rod (Cihac, Ii, 316; seineanu, Semasiol., 195; Candrea), dar rezultatul o › u este greu de explicat.
Din aceasta cauza, Tiktin a preferat sa porneasca de la limba slava (veche) ruda „minereu”, care pare greu de admis semantic.
Poate roada, care convine cu privire la sens, s-a contaminat cu ruda „par”, daca acest cuvint inseamna uneori „ramura”, fiindca ideea de „ramura” e legata strins de cea de „familie”.
Oricum, der. lui ruda pornind de la rod este evidenta, mai ales in der. ca rudaci, rudatea.
Derivat rudi (var. inrudi), verb (a deveni ruda); rudenie (var. rubedenie), substantiv feminin (ruda, inrudire; relatie strinsa, membru de familie), a carui der. pare sa fi suferit influenta limba sarba: rodbina „ruda” (Scriban); rudaci, adjectiv (berbec de prasila); rudatea, adjectiv (oaie de prasila).