1
Ruminație substantiv feminin
1. ruminare, rumegat.
2. impulsiune de meditare nesfârșită, obositoare, pe o singură temă; persistență a unor idei, planuri obsedante. (< franceză rumination, latină ruminatio)
1. ruminare, rumegat.
2. impulsiune de meditare nesfârșită, obositoare, pe o singură temă; persistență a unor idei, planuri obsedante. (< franceză rumination, latină ruminatio)
MDN – marele dicționar de neologisme
2
Ruminație substantiv feminin
1. Rumegare.
2. (Figurat) Frământare a unor idei obsedante. [Genitiv -iei, variantă ruminațiune substantiv feminin / < franceză rumination, latină ruminatio].
1. Rumegare.
2. (Figurat) Frământare a unor idei obsedante. [Genitiv -iei, variantă ruminațiune substantiv feminin / < franceză rumination, latină ruminatio].
DN – dicționar de neologisme
3
Ruminație, ruminații, substantiv feminin (Rar) Rumegare. – Din franceză Rumination, latină Ruminatio.
DEX – dicționarul explicativ
4
Ruminație substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat ruminația (silabe -ți-a), genitiv-dativ articulat ruminației; plural ruminații, articulat ruminațiile (silabe -ți-i-)
DOOM – dicționarul ortografic
