Rândui
Definitie, sens si explicatie
1Rândui, randuiesc, verb Iv.
Tranzitiv
1. A aseza intr-o succesiune regulata, intr-un sir, intr-un sirag; prin extensiune a dispune, a aranja intr-un anumit fel; a face ordine. ♦ Reflexiv A urma unul dupa altul, a se succeda; a se afla, a fi situat sau asezat unul in urma altuia, intr-o anumita ordine; a se insirui.
2. A pune ordine intr-un domeniu de activitate; a organiza.
3. A da cuiva o insarcinare sau o dispozitie; a decide, a hotari, a porunci. ♦ A dispune, a fixa, a stabili; a destina.
4. (Înv.) A numi pe cineva intr-o slujba; a repartiza intr-o functie; a investi, a numi. – Rand + sufix -ui.
Tranzitiv
1. A aseza intr-o succesiune regulata, intr-un sir, intr-un sirag; prin extensiune a dispune, a aranja intr-un anumit fel; a face ordine. ♦ Reflexiv A urma unul dupa altul, a se succeda; a se afla, a fi situat sau asezat unul in urma altuia, intr-o anumita ordine; a se insirui.
2. A pune ordine intr-un domeniu de activitate; a organiza.
3. A da cuiva o insarcinare sau o dispozitie; a decide, a hotari, a porunci. ♦ A dispune, a fixa, a stabili; a destina.
4. (Înv.) A numi pe cineva intr-o slujba; a repartiza intr-o functie; a investi, a numi. – Rand + sufix -ui.
2Rândui verb verifica cuvantul: comanda, curata, decide, deretica, desemna, dispune, face, fixa, hotari, investi, numi, ordona, porunci, pune, scutura, stabili, statornici, strange.
3Rândui verb
1. verifica cuvantul: aranja.
2. verifica cuvantul: alinia.
3. a rostui, (popular) a rosti. (A - cele necesare.)
4. verifica cuvantul: succeda.
5. verifica cuvantul: institui.
6. verifica cuvantul: orandui.
7. verifica cuvantul: harazi.
1. verifica cuvantul: aranja.
2. verifica cuvantul: alinia.
3. a rostui, (popular) a rosti. (A - cele necesare.)
4. verifica cuvantul: succeda.
5. verifica cuvantul: institui.
6. verifica cuvantul: orandui.
7. verifica cuvantul: harazi.
4Randui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural randuiesc, imperfect 3 singular randuia; conj. prezent 3 singular si plural randuiasca
5A Rândui -iesc tranz. 1) (diferite obiec-te) A aseza in rand; a insira. 2) v. A Orân-dui. 3) rar A impune printr-o dispozitie. /rand + sufix -ui
6A se Rândui ma -iesc intranzitiv A se substitui pe rand, consecutiv; a se succeda. /rand + sufix -ui