Definitie Răbda - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: RĂbda, rabd, verb I.
1. Tranzitiv si instranzitiv A suporta (fara impotrivire si cu resemnare) greutati, neplaceri fizice sau morale; a indura. ♦ (Despre lucruri) A fi durabil, rezistent, a nu se strica usor.
2. Tranzitiv si instranzitiv A accepta, a ingadui, a permite, a tolera. ♢ Expresie (Tranzitiv) A (nu)-l rabda (pe cineva) inima (sa...) = a (nu) se putea stapani (sa nu...), a (nu) se indura sa...
Cum il rabda locul (sau pamantul)? se spune despre un om rau, care savarseste fapte reprobabile.
A (nu)-l mai rabda (pe cineva) puterile sa... = a (nu) mai putea sa...
3. Intranzitiv A-si infrana nelinistea, enervarea, a avea rabdare, a-si pastra calmul. – Etimologie necunoscuta

Varianta definitie 2: RĂbda verb
1. verifica cuvantul: indura.
2. verifica cuvantul: suporta.
3. verifica cuvantul: ingadui.
4. verifica cuvantul: abtine.

Varianta definitie 3: Rabda verb, indicativ prezent 1 singular rabd, 2 singular rabzi, 3 singular si plural rabda

Varianta definitie 4: A rĂbda rabd 1. tranzitiv 1) (suferinte fizice sau morale) A indura cu tarie si calm; a suferi; a suporta. 2) A admite in mod constient si tacit; a ingadui; a suferi; a suporta; a tolera. ♢ A nu-l - pe cineva inima sa ... a nu se putea stapani sa nu ...
2. intranzitiv A-si retine dorinta (de a face ceva); a ingadui. /Origine necunoscuta

Varianta definitie 5: Rabda (rabd, rabdat), verb –
1. A rezista, a indura. –
2. A suporta, a tolera, a admite, a suferi. – Varianta cuvant invechit si Trans. rebda.
Mr. aravdu, aravdare.
Limba Latina *re-e(n)mendāre „a imbunatati”, conform sp. remendar „a intari cu un petic”, ca si mr. amindari „a imbunatati, a cistiga”.
Tranzitia semantica de la „a face rezistent” la „a rezista” este aceeasi cu a lui indura.
Fonetic, rezultatul *remda a dezvoltat a consoana auxiliara, *rambda, conform franceza chambre, sp. hombre si rom. cam dogit › cambdogit, exemplu citat de Țicaloiu, ZPRh., LI, 280-
91. Nu lipsesc alte explicatii, care nu par convingatoare: din limba slava (veche) raditi, raždą „a avea grija de” (Cihac, II, 302); din limba latina *re-obdurāre (Cihac, I, 224; Koerting 7958; Weigand, BA, II, 260; conform impotriva Densusianu, Rom., XXXIII, 284; din limba latina rῑgĭdāre (E. Herzog, Dacor., I, 222-4 si Dacor., V, 495-97; conform impotriva Graur, BL, V, 111 si Rosetti, 175); din limba latina rĕgĕre „a conduce” (Giuglea, Dacor., IV, 380); din limba latina rabĭdāre „a turba” (Puscariu, Dacor., VIII, 127-31) sau *rubĭdāre „a turba” (Puscariu, Lr., 122); din limba latina repĕdāre „a se retrage” (Scriban).
Derivat rabdare (mr. ravdare), substantiv feminin (calm; resemnare, indurare); rabdator, adjectiv (calm, suferitor); rabdariu, adjectiv (blind, incercat); nerabadtor, adjectiv (nelinistit); nerabdare, substantiv feminin (neliniste).