Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Răboj

1 * Cuvantul cu diacritice: răbój
Cuvantul fara diacritice: raboj

Definitie: RĂBOJ, răbojuri, substantiv neutru 1. Bucată de lemn în formă cilindrică sau paralelipipedică pe care, în trecut, se însemnau, prin crestături, diferite calcule, socoteli (zilele de muncă, banii datorați, numărul vitelor etcetera). ♢ Expresie A șterge de pe răboj = a da uitării; a ierta. (Regional) A crede după răboj = a crede tot ce se spune. A(-și) ieși (sau a scoate pe cineva) din răboj (afară) = a (se) supăra. 2. (Popular) Socoteală, calcul. Pierdusem răbojul timpului. ♢ Expresie A i se uita cuiva răbojul = a i se uita numărul anilor. 3. Crestătură făcută, ca semn distinctiv, la urechea unei vite. [Varianta: răbuș substantiv neutru] – Din bulgara, scr. raboš.

2 * Cuvantul cu diacritice: răbój
Cuvantul fara diacritice: raboj

Definitie: RĂBOJ substantiv verifica cuvantul: calcul, calculare, răvar, socoteală, socotire, socotit.

3 * Cuvantul cu diacritice: răbój
Cuvantul fara diacritice: raboj

Definitie: RĂBOJ substantiv (regional) răvaș. (Socoteală înscrisă la -.)

4 * Cuvantul cu diacritice: răbój
Cuvantul fara diacritice: raboj

Definitie: răboj substantiv neutru, plural răbojuri

5 * Cuvantul cu diacritice: răbój -uri
Cuvantul fara diacritice: raboj

Definitie: RĂBOJ -uri n. 1) înv. Bucată de lemn pe care se însemnau, prin crestături, diferite calcule (numărul de vite, de zile etcetera). ♢ A da pe - a da pe datorie. A lua pe - a lua pe datorie. 2) înv. Crestătură sau ansamblu de semne făcute pe această bucată de lemn. 3) figurativ Intindere pe care sunt lăsate urme. -ul timpului. 4) pop. Calcul numeric. 5) Crestătură făcută la urechea unui animal domestic pentru a-l putea deosebi. bulgara, limba sarba: raboš

6 * Cuvantul cu diacritice: răbój -oáje
Cuvantul fara diacritice: raboj

Definitie: răboj (-oaje), substantiv neutru – Tăbliță de lemn în care se însemnau cu crestături părțile unei socoteli. – Varianta Muntenia răboș. Mold., Trans. răbuș. Mr. arăbuș, megl. răbuș. Sl., conform bulgara, limba sarba:, cr. raboš, limba sarba: rabuš, slov. rabuša, pol. rabuše (Cihac, II, 319; Conev 78), mag. rovas, conform răvaș. Derivat din limba slava (veche) rabŭ „sclav”, cu sufix -oș (Lacea, Dacor., V, 401) nu pare probabilă fiindcă, după cum bine a văzut Cihac, trebuie să se pornească de la limba slava (veche) rovŭ „crestătură”, conform rofii.