Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Răzuitor -oare

1 * Cuvantul cu diacritice: răzuitór -oáre
Cuvantul fara diacritice: razuitor

Definitie: RĂZUITOR, -OARE, (1) răzuitoare, substantiv neutru (2, 3) răzuitori, substantiv feminin 1. Substantiv neutru: Unealtă folosită la răzuirea lemnului sau a unor piese de metal. 2. S.f. Răzătoare. 3. S.f. Unealtă cu care se răzuiesc diferite obiecte (pentru a le curăța). ♦ Mașină cu care se îndepărtează radiculele de pe bobul de orez încolțit. ♦ Unealtă în formă de târnăcop mic sau de sapă cu care se curăță noroiul, gheața etcetera adunate între șinele și contrașinele unui pasaj de nivel. [Pronuntat: -zu-i-] – Răzui + sufix -itor.

2 * Cuvantul cu diacritice: răzuitór
Cuvantul fara diacritice: razuitor

Definitie: RĂZUITOR substantiv verifica cuvantul: otic.

3 * Cuvantul cu diacritice: răzuitór
Cuvantul fara diacritice: razuitor

Definitie: RĂZUITOR substantiv (TEHNICA) 1. racletă, raclor. (- pentru suprafețe lemnoase.) 2. raz, șabăr. (- din oțel-crom pentru suprafețe metalice.)

4 * Cuvantul cu diacritice: răzuitór
Cuvantul fara diacritice: razuitor

Definitie: răzuitor substantiv neutru (silabe -zu-i-), plural răzuitoare

5 * Cuvantul cu diacritice: răzuitór -oáre
Cuvantul fara diacritice: razuitor

Definitie: RĂZUITOR -oare n. 1) Unealtă folosită în operațiile de curățare sau de netezire (a unor obiecte); racletă. - pentru suprafețe lemnoase. 2) Unealtă de uz casnic folosită pentru ras produse alimentare (legume, fructe, brânză etcetera); răzătoare. [Silabe -zu-i-] /a răzui + sufix -itor