Savant -ă
Definitie, sens si explicatie
1Savant, -ă, savanti, -te, adjectiv , substantiv masculin si feminin:
1. Adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Persoana) cu cunostinte vaste si temeinice, care creeaza in domeniul stiintei; erudit.
2. Adjectiv Care contine multa stiinta, care denota stiinta sau, p. ext., arta, pricepere, maiestrie.
Lucrare savanta. – Din franceza Savant.
1. Adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Persoana) cu cunostinte vaste si temeinice, care creeaza in domeniul stiintei; erudit.
2. Adjectiv Care contine multa stiinta, care denota stiinta sau, p. ext., arta, pricepere, maiestrie.
Lucrare savanta. – Din franceza Savant.
2Savant s., adjectiv
1. substantiv verifica cuvantul: invatat.
2. adjectiv verifica cuvantul: invatat.
3. adjectiv verifica cuvantul: livresc.
4. adjectiv verifica cuvantul: rafinat.
1. substantiv verifica cuvantul: invatat.
2. adjectiv verifica cuvantul: invatat.
3. adjectiv verifica cuvantul: livresc.
4. adjectiv verifica cuvantul: rafinat.
3Savant adjectiv m., substantiv masculin, plural savanti; f. singular savanta, plural savante
4Savant1 -ta ( -ti, -te) masculin si feminin Persoana specializata in cercetari stiintifice, avand cunostinte vaste intr-un anumit domeniu; invatat. /<fr. savant
5Savant2 -ta (-ti, -te) 1) Care poseda cunostinte vaste si profunde; erudit; doct. 2) Care contine multa stiinta. Lucrare -ta. /<fr. savant
6Savant, -ă adjectiv Cu cunostinte vaste si profunde; (foarte) invatat; erudit. ♦ Care arata multa eruditie. substantiv masculin si feminin: Învatat, om de stiinta. [< franceza savant < savoir – a sti].
7Savant, -ă I. adjectiv, substantiv masculin f. (om de stiinta) cu cunostinte vaste si profunde; erudit.
Ii. adjectiv
1. care denota multa eruditie.
2. (lingv.; despre cuvinte, constructii) imprumutat (recent) din greaca sau latina; format din elemente grecesti sau latinesti; (prin extensiune) folosit de oamneii instruiti, livresc. ♢ care are la baza limbile si cultura greco-latina; cult. ♢ (despre limbi) folosit ca limba de cultura. (< franceza savant)
Ii. adjectiv
1. care denota multa eruditie.
2. (lingv.; despre cuvinte, constructii) imprumutat (recent) din greaca sau latina; format din elemente grecesti sau latinesti; (prin extensiune) folosit de oamneii instruiti, livresc. ♢ care are la baza limbile si cultura greco-latina; cult. ♢ (despre limbi) folosit ca limba de cultura. (< franceza savant)
8Savant (savanti), substantiv masculin – Întelept, erudit.
Franceza savant. – Derivat savantlic, substantiv neutru (eruditie).
Franceza savant. – Derivat savantlic, substantiv neutru (eruditie).