Sbilț zbilțuri
Definitie, sens si explicatie
1Sbilt (zbilturi), substantiv neutru – Lat, coarda pentru prins animale. – Varianta zbilt, bilt, (s)ghilt, Trans. belt.
Creatie expresiva, care presupune ideea unei miscari dezordonate ca cea a unei pasari sau a unui animal care se lupta sa iasa din capcana; legatura semantica este la fel cu cea din smirc, interjectie cu smic „lat”.
Pentru explicatia fonetica a lui *bilt sau *bilt, interjectie imitativa, conform bit, sgilt, (go)gilt, hilt(a) etcetera Singura explicatie care s-a dat pina azi acestui cuvint este putin probabila (din mag. belc „cocean” dupa Scriban).
Derivat sbiltui (var. biltui, (s)ghiltui, inghiltai, inghilta), verb (a imbratisa, a stringe tare); sbalt (var. zbalt, sbant, zbant), substantiv neutru (lat, belciug; bratara, virda, inel; placa), a carui legatura cu limba germana Band (Geheeb, Jb, Iv, 31), cu banta (Candrea) sau cu balt (Scriban) este incerta (balt, poate, totusi, sa fi influentat vocalismul acestor varianta); sbantui, verb (a prinde, a fixa, cu un cerc; a intari, cu o sipca sau cu o sina de fier; reflexiv, a zburda, a face sotii), al carui ultim sens, cel mai raspindit, depinde mai putin de cele anterioare, decit de ideea expresiva de baza (relatia cu limba italiana sbalzare, „a sari”, sugerata de Scriban, nu este probabila); sbantuiala (var. sbantuitura), substantiv feminin (joaca, hirjoana).
Conform: sbengui, sburda.
Creatie expresiva, care presupune ideea unei miscari dezordonate ca cea a unei pasari sau a unui animal care se lupta sa iasa din capcana; legatura semantica este la fel cu cea din smirc, interjectie cu smic „lat”.
Pentru explicatia fonetica a lui *bilt sau *bilt, interjectie imitativa, conform bit, sgilt, (go)gilt, hilt(a) etcetera Singura explicatie care s-a dat pina azi acestui cuvint este putin probabila (din mag. belc „cocean” dupa Scriban).
Derivat sbiltui (var. biltui, (s)ghiltui, inghiltai, inghilta), verb (a imbratisa, a stringe tare); sbalt (var. zbalt, sbant, zbant), substantiv neutru (lat, belciug; bratara, virda, inel; placa), a carui legatura cu limba germana Band (Geheeb, Jb, Iv, 31), cu banta (Candrea) sau cu balt (Scriban) este incerta (balt, poate, totusi, sa fi influentat vocalismul acestor varianta); sbantui, verb (a prinde, a fixa, cu un cerc; a intari, cu o sipca sau cu o sina de fier; reflexiv, a zburda, a face sotii), al carui ultim sens, cel mai raspindit, depinde mai putin de cele anterioare, decit de ideea expresiva de baza (relatia cu limba italiana sbalzare, „a sari”, sugerata de Scriban, nu este probabila); sbantuiala (var. sbantuitura), substantiv feminin (joaca, hirjoana).
Conform: sbengui, sburda.