Scrie
Definitie, sens si explicatie
1Scrie, scriu, verb Iii.
1. Intranzitiv si tranz.
A reprezenta prin semne conventionale sunetele sau cuvintele vorbirii. ♢ Expresie (Intranz.; in basme) De (sau pe) cand scria (sau, reflexiv, se scria) musca pe perete = de mult, din timpuri stravechi. ♦ Tranzitiv impers.
A se afla scris, a fi scris. ♢ Expresie A-i scrie (sau a-i fi scris) cuiva pe fata (sau in obraz) = a se putea vedea pe fata cuiva starea lui sufleteasca, a se deduce ceva din expresia cuiva. ♦ Tranzitiv A acoperi ceva cu semne grafice sau, p. gener., cu orice fel de semne, de figuri. ♦ Tranzitiv A completa (un formular) cu textul necesar. ♦ Tranzitiv (Înv. si popular) A insemna, a desena, a zugravi; a contura, a schita. ♢ Expresie (Refl.) A se scrie in partea cuiva = a aduce, a semana la chip cu cineva. ♦ A lasa urme, a intipari, a imprima. ♢ Reflexiv Urmele pasilor se scrisesera pe zapada.
2. Intranzitiv si tranz.
A-si exprima, a-si formula gandurile, ideile in scris; a compune, a redacta o opera (literara, stiintifica). ♦ Tranzitiv A relata, a descrie, a povesti ceva in scris.
3. A asterne pe hartie un text, o scrisoare. ♦ Intranzitiv si tranz.
A trimite (cuiva) o scrisoare. ♢ Reflexiv recipr.
Ne scriem din cand in cand. ♦ A instiinta, a comunica ceva in scris.
4. Tranzitiv A insemna, a nota, a inregistra ceva in scris; a trece numele cuiva pe o lista, intr-o evidenta. ♦ (Înv.) A inventaria; a catagrafia. ♢ Expresie (Popular) A scrie ceva pe numele cuiva = a-i face cuiva acte de proprietate pentru... ♦ A trece ceva in contul cuiva, a pune in socoteala cuiva.
5. Tranzitiv si reflexiv (Popular) A (se) inscrie intr-o organizatie, intr-un corp constituit, intr-un colectiv de munca.
6. Tranzitiv (Popular) A prescrie, a indica unui bolnav tratamentul necesar. ♦ Tranzitiv impers.
A fi stabilit, randuit (prin legi, regulamente). ♢ Expresie A(-i) fi scris cuiva (sau pentru cineva) = a(-i) fi randuit cuiva de la nastere, a(-i) fi sortit, harazit (prin soarta). [Perf. substantiv scrisei, part. scris. – Varianta: Scri verb Iv] – Limba Latina Scribere.
1. Intranzitiv si tranz.
A reprezenta prin semne conventionale sunetele sau cuvintele vorbirii. ♢ Expresie (Intranz.; in basme) De (sau pe) cand scria (sau, reflexiv, se scria) musca pe perete = de mult, din timpuri stravechi. ♦ Tranzitiv impers.
A se afla scris, a fi scris. ♢ Expresie A-i scrie (sau a-i fi scris) cuiva pe fata (sau in obraz) = a se putea vedea pe fata cuiva starea lui sufleteasca, a se deduce ceva din expresia cuiva. ♦ Tranzitiv A acoperi ceva cu semne grafice sau, p. gener., cu orice fel de semne, de figuri. ♦ Tranzitiv A completa (un formular) cu textul necesar. ♦ Tranzitiv (Înv. si popular) A insemna, a desena, a zugravi; a contura, a schita. ♢ Expresie (Refl.) A se scrie in partea cuiva = a aduce, a semana la chip cu cineva. ♦ A lasa urme, a intipari, a imprima. ♢ Reflexiv Urmele pasilor se scrisesera pe zapada.
2. Intranzitiv si tranz.
A-si exprima, a-si formula gandurile, ideile in scris; a compune, a redacta o opera (literara, stiintifica). ♦ Tranzitiv A relata, a descrie, a povesti ceva in scris.
3. A asterne pe hartie un text, o scrisoare. ♦ Intranzitiv si tranz.
A trimite (cuiva) o scrisoare. ♢ Reflexiv recipr.
Ne scriem din cand in cand. ♦ A instiinta, a comunica ceva in scris.
4. Tranzitiv A insemna, a nota, a inregistra ceva in scris; a trece numele cuiva pe o lista, intr-o evidenta. ♦ (Înv.) A inventaria; a catagrafia. ♢ Expresie (Popular) A scrie ceva pe numele cuiva = a-i face cuiva acte de proprietate pentru... ♦ A trece ceva in contul cuiva, a pune in socoteala cuiva.
5. Tranzitiv si reflexiv (Popular) A (se) inscrie intr-o organizatie, intr-un corp constituit, intr-un colectiv de munca.
6. Tranzitiv (Popular) A prescrie, a indica unui bolnav tratamentul necesar. ♦ Tranzitiv impers.
A fi stabilit, randuit (prin legi, regulamente). ♢ Expresie A(-i) fi scris cuiva (sau pentru cineva) = a(-i) fi randuit cuiva de la nastere, a(-i) fi sortit, harazit (prin soarta). [Perf. substantiv scrisei, part. scris. – Varianta: Scri verb Iv] – Limba Latina Scribere.
2A scrie antonim: a sterge
3Scrie verb verifica cuvantul: contura, copia, da, descrie, desena, destina, edita, expune, harazi, hotari, imprima, indica, inventaria, iscali, incondeia, incorpora, infatisa, inregistra, inrola, meni, orandui, picta, predestina, prescrie, prezenta, publica, recenza, recomanda, recruta, reda, reproduce, randui, scoate, semna, sorti, tipari, trasa, ursi, zugravi.
4Scrie verb
1. verifica cuvantul: inregistra.
2. verifica cuvantul: crea.
3. (invechit) a semna. (Îi - despre ...)
4. verifica cuvantul: coresponda.
5. verifica cuvantul: colabora.
6. verifica cuvantul: contine.
7. verifica cuvantul: prevedea.
8. verifica cuvantul: arata.
9. verifica cuvantul: expedia.
1. verifica cuvantul: inregistra.
2. verifica cuvantul: crea.
3. (invechit) a semna. (Îi - despre ...)
4. verifica cuvantul: coresponda.
5. verifica cuvantul: colabora.
6. verifica cuvantul: contine.
7. verifica cuvantul: prevedea.
8. verifica cuvantul: arata.
9. verifica cuvantul: expedia.
5Scrie verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural scriu, 2 singular scrii, 1 plural scriem, 2 plural scrieti, perf. substantiv 1 singular scrisei, l plural scriseram; conjunctie: prezent 3 singular si plural scrie; imper. 2 plural scrieti; ger. scriind (silabe scri-ind); part. scris
6A Scrie scriu
1. instranzitiv 1) A reprezenta grafic vorbirea. 2) A intretine corespondenta. 3) A practica scrisul.
2. tranz. 1) (texte) A formula in scris. 2) A aduce la cunostinta in scris; a comunica pe cale grafica. 3) pop.
A fixa in scris; a inscrie; a nota; a inregistra. ♢ A(-si) - ceva in frunte a tine bine minte; a memoriza bine. A-i fi scris (cuiva) a-i fi harazit de soarta; a-i fi sortit. A-i fi scris (cuiva) pe fata a vedea pe fata cuiva starea lui sufleteasca. 4) pop. (medicamente sau tratamente) verifica cuvantul: A prescrie. /<lat. scribere
1. instranzitiv 1) A reprezenta grafic vorbirea. 2) A intretine corespondenta. 3) A practica scrisul.
2. tranz. 1) (texte) A formula in scris. 2) A aduce la cunostinta in scris; a comunica pe cale grafica. 3) pop.
A fixa in scris; a inscrie; a nota; a inregistra. ♢ A(-si) - ceva in frunte a tine bine minte; a memoriza bine. A-i fi scris (cuiva) a-i fi harazit de soarta; a-i fi sortit. A-i fi scris (cuiva) pe fata a vedea pe fata cuiva starea lui sufleteasca. 4) pop. (medicamente sau tratamente) verifica cuvantul: A prescrie. /<lat. scribere
7Scrie (-iu, -is), verb –
1. A asterne pe hirtie cu ajutorul unor semne grafice cuvinte, texte etcetera –
2. A compune. –
3. A coresponda, a comunica prin scrisori. –
4. A desena, a picta, a reprezenta. –
5. A inscrie, a inregistra. – Mr. scriu, scrisu, scriat, scriire.
Limba Latina scrĭbĕre (Puscariu 1564; Rew 7745; Densusianu, Gs, Ii, 12), conform limba italiana scrivere, prov., cat. escriure, franceza ecrire, sp. escribir, port. escrever, limba albaneza skruan (Philippide, Ii, 654). – Derivat scriere, substantiv feminin (actiunea de a scrie; scris, compozitie); scriitor, substantiv masculin (persoana care scrie, autor, publicist, diac); scriitoras, substantiv masculin (scriitor fara valoare, gazetaras; caligraf, grefier); scriitoricesc, adjectiv (de scriitor, literar); scriitura, substantiv feminin (scris, grafie); scris, adjectiv (redat prin scriere; predestinat, fatal; desenat, reprezentat; frumos, dragut); scris, substantiv neutru (faptul de a scrie; grafie, porunca, ordin; plural, actiuni, efecte bancare); scris, substantiv masculin (barbat predestinat drept sot, logodnic, mire); scrisa, substantiv feminin (destin, soarta); scrisoare, substantiv feminin (scris; epistola; act, document scris; cuvant invechit, descriere).
Conform: scriptura.
Derivat neol. script, substantiv neutru, din limba latina scriptum (secolul Xix); scriptic, adjectiv (scris, se zice despre examene), din limba germana Skriptum (Candrea); scrib, substantiv masculin, din franceza scribe; adscrie, verb; circumscrie, verb; descrie, verb; inscrie, verb; prescrie, verb; proscrie, verb; subscrie, verb, din lat., cu adaptare la conjug, lui a scrie.
1. A asterne pe hirtie cu ajutorul unor semne grafice cuvinte, texte etcetera –
2. A compune. –
3. A coresponda, a comunica prin scrisori. –
4. A desena, a picta, a reprezenta. –
5. A inscrie, a inregistra. – Mr. scriu, scrisu, scriat, scriire.
Limba Latina scrĭbĕre (Puscariu 1564; Rew 7745; Densusianu, Gs, Ii, 12), conform limba italiana scrivere, prov., cat. escriure, franceza ecrire, sp. escribir, port. escrever, limba albaneza skruan (Philippide, Ii, 654). – Derivat scriere, substantiv feminin (actiunea de a scrie; scris, compozitie); scriitor, substantiv masculin (persoana care scrie, autor, publicist, diac); scriitoras, substantiv masculin (scriitor fara valoare, gazetaras; caligraf, grefier); scriitoricesc, adjectiv (de scriitor, literar); scriitura, substantiv feminin (scris, grafie); scris, adjectiv (redat prin scriere; predestinat, fatal; desenat, reprezentat; frumos, dragut); scris, substantiv neutru (faptul de a scrie; grafie, porunca, ordin; plural, actiuni, efecte bancare); scris, substantiv masculin (barbat predestinat drept sot, logodnic, mire); scrisa, substantiv feminin (destin, soarta); scrisoare, substantiv feminin (scris; epistola; act, document scris; cuvant invechit, descriere).
Conform: scriptura.
Derivat neol. script, substantiv neutru, din limba latina scriptum (secolul Xix); scriptic, adjectiv (scris, se zice despre examene), din limba germana Skriptum (Candrea); scrib, substantiv masculin, din franceza scribe; adscrie, verb; circumscrie, verb; descrie, verb; inscrie, verb; prescrie, verb; proscrie, verb; subscrie, verb, din lat., cu adaptare la conjug, lui a scrie.