Definitie Scutura - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Scutura, scutur, verb I. I.
1. Tranzitiv A clatina, A agita sau (mai rar) a lovi un obiect pentru a face sa cada ori sa iasa ceva de pe (sau din) el. ♢ Expresie (Familiar) A scutura (pe cineva) de bani sau a scutura buzunarele (ori punga) cuiva = a lua cuiva (prin mijloace necinstite) toti banii, a stoarce (pe cineva) de bani. ♦ Reflexiv A se curata de praf, de noroi, de zapada etcetera ♦ Intranzitiv A face curatenie, a deretica, a sterge praful de pe obiectele din casa.
2. Tranzitiv Figurativ A arunca, a lepada, a indeparta ceva. ♦ Reflexiv A scapa, a se elibera de ceva suparator, nefast.
3. Reflexiv si tranz.
A ramane sau a face sa ramana fara frunze, petale, rod; a cadea sau a face sa cada, a (se) imprastia. ♦ Reflexiv A se desprinde si a cadea.
Se scuturau frunzele. II.
1. Tranzitiv si instranzitiv A misca cu putere incoace si incolo, a zgaltai, a hatana, a zdruncina; a agita. ♢ Expresie (Tranzitiv) A scutura mana cuiva = a strange (cu putere) mana cuiva. ♦ Reflexiv A se cutremura din tot corpul. ♢ Expresie (Tranzitiv) A-l scutura frigurile = a avea un acces de friguri.
2. Tranzitiv Figurativ (Familiar) A critica sau a certa aspru. – Limba Latina *excutulare.

Varianta definitie 2: Scutura verb verifica cuvantul: admonesta, arunca, azvarli, certa, critica, dascali, debarasa, degaja, descotorosi, dezbara, dezobisnui, dezvata, dojeni, imprastia, indeparta, inlatura, lasa, lepada, moraliza, mustra, parui, presara, raspandi, scapa, semana, zvarli.

Varianta definitie 3: Scutura verb
1. verifica cuvantul: agita.
2. verifica cuvantul: cutremura.
3. verifica cuvantul: zgaltai.
4. a clatina, a zgaltai, a zgudui, (popular) a zgaltana, (regional) a zbiciula, a zblendui, a zgacina, (Moldova) a zbihui. (Îl - zdravan ca sa se scoale.)
5. a se cutremura, a se infiora, a tremura, a tresari. (Calul se - din tot corpul.)
6. verifica cuvantul: deretica.

Varianta definitie 4: Scutura verb, indicativ prezent 1 singular scutur, 3 singular si plural scutura

Varianta definitie 5: A SCUTURA scutur
1. tranzitiv 1) A face sa se scuture. 2) (obiecte sau persoane) A misca brusc si repetat in directii opuse. - un pom. ♢ - pe cineva de bani a-i lua cuiva banii. - (pe cineva) frigurile a avea un acces de malarie. 3) pop. (persoane) A supune unei proceduri neplacute (critica, perchezitie, control vamal etcetera).
2. intranzitiv A face curatenie (prin casa); a deretica. /<lat. excutulare

Varianta definitie 6: A se scutura ma scutur intranzitiv 1) (despre frunze, fructe, boabe etcetera).
A cadea pe pamant (desprinzandu-se din loc). 2) A se curata de ceva suparator. - de praf. 3) figurat A reusi sa se eliberese de ceva care incomodeaza; a se descotorosi; a scapa; a se dezbara. - de necazuri. 4) (despre fiinte) A se cutremura din tot corpul. /<lat. excutulare

Varianta definitie 7: Scutura (-r, -at), verb –
1. A balansa, a zgudui. –
2. A bate un copac pentru a-i culege fructele. –
3. A se zgiltii, a se ravasi. –
4. A se ciomagi, a se snopi in bataie. –
5. A stoarce de bani. –
6. A parasi, a se descotorosi de cineva. –
7. A curata interiorul unei case. –
8. (Refl.) A se zdruncina, a se agita. –
9. (Refl.) A se cutremura, a se infiora. –
10. (Refl.) A-i cadea frunzele sau florile. –
11. (Refl.) A respinge, a dezaproba. – Mr. scutur(are), megl. scutur(ar)i.
Limba Latina *excŭtŭlāre, in loc de excŭtĕre (Meyer, Alb.
St., IV, 115; Candrea, Élements, 44; Puscariu 1562; Tiktin; REW 3000), conform limba italiana scotulare, abruz. (s)kutela, calabr. (s)cotulare, ca si scoate.
Derivat scutur, substantiv neutru (agitare, cutremuratura), deverbal literar; scuturatoare, substantiv feminin (maturica de praf; titirez la moara; scrumiera); scuturatura, substantiv feminin (faptul de a scutura; frunze moarte; fructe cazute).