Definitie Sec seacă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Sec, seacĂ, seci, adjectiv
1. Lipsit de apa; care a secat, s-a uscat.
Albia seaca a unui rau. ♦ (Despre locuri) Lipsit de umezeala; prin extensiune arid, neproductiv. ♢ Tuse seaca = tuse uscata, fara expectoratie.
Timbru (sau sigiliu) sec = urma de stampila in relief, care se imprima pe anumite acte cu o masina speciala, fara tus.
2. În care nu se afla nimic; gol, desert. ♢ Nuca seaca = nuca fara miez sau cu miezul nedezvoltat.
Sunet sec = sunet scurt, fara rezonanta.
Ochi sec = orbita goala a ochiului. ♢ Expresie (Substantivat) A inghiti in sec = A) a inghiti fara a avea ceva in gura; B) a se retine de la ceva, a fi nevoit sa-si infraneze o dorinta. ♦ (Pop.; despre partile corpului) Atrofiat, paralizat.
Mana seaca.
3. (În loc. adjectiv ) De sec = de post, care nu este de dulce.
4. Figurativ Lipsit de continut, de sens, fara folos. ♢ Locutiune adverb În sec = in zadar, fara rost.
5. Figurativ (Adesea substantivat) Fara minte, prost.
6. Figurativ (Despre oameni si manifestarile lor; adesea adverbial) Lipsit de sensibilitate, de caldura; aspru, taios, rece.
7. Figurativ (Rar) Tare, puternic, darz. – Limba Latina Siccus.

Varianta definitie 2: Sec antonim: alcoolizat, umed

Varianta definitie 3: Sec substantiv verifica cuvantul: post.

Varianta definitie 4: Sec adjectiv , substantiv verifica cuvantul: bleg, incapabil, infirm, invalid, nataflet, natarau, natang, necapabil, neghiob, neputincios, nerod, netot, prapadit, prost, prostanac, schilod, slabanog, stupid, tont, tontalau.

Varianta definitie 5: Sec adjectiv verifica cuvantul: aspru, atrofiat, costeliv, degenerat, desert, flamand, flamanzit, gol, infometat, jigarit, nefertil, neincarcat, nemancat, neproductiv, neroditor, nesatul, paralizat, pipernicit, pirpiriu, prapadit, prizarit, rapciugos, rastit, ridicat, sarac, secetos, sfrijit, simplu, slab, slabanog, steril, sterp, uscat, uscativ, vid.

Varianta definitie 6: Sec adjectiv
1. verifica cuvantul: secat.
2. verifica cuvantul: arid.
3. verifica cuvantul: uscat. (Tuse seaca.)
4. gaunos, gol. (Nuci -.)
5. (Transilvania) secaret, (Oltenia) secatiu. (Boabe de cereale -.)
6. (regional) sterp. (Varza seaca.)

Varianta definitie 7: Sec adjectiv m., f. seaca; plural m. si feminin: seci

Varianta definitie 8: Sec seaca (seci) 1) Care este lipsit de apa sau de umezeala; uscat. Teren -. ♢ Tuse seaca tuse fara expectoratie. Ger - ger uscat, fara zapada. Vin - vin nealcoolizat. A manca de - a posti. 2) si figurativ Care nu are nimic in interior; gol; desert. Nuca seaca. ♢ Cap - om prost. În - a) in gol; b) in zadar. A inghiti in - a) a inghiti fara a avea ce inghiti; b) a-si infrana o dorinta. 3) (despre membre) Care nu functioneaza; atrofiat. Mana seaca. 4) si adverbial (despre persoane si despre manifestarile lor) Care vadeste lipsa de caldura sufleteasca; rece. /<lat. siccus

Varianta definitie 9: Sec (-eaca), adjectiv –
1. Uscat, fara apa. –
2. Gol, desert. –
3. Privat, lipsit de. –
4. Prost, obtuz, tont. –
5. (Trans.) Slab, descarnat. – Mr., istr. sec, megl. seac.
Limba Latina sĭccus (Puscariu 1569; REW 7897), conform limba italiana secco, prov., franceza, cat. sec, sp., port. seco.
Pentru ultimul sens, conform ALR, I,
62. – Derivat sec, substantiv neutru (post, mincare de post); seca, verb (a usca, a deseca; a goli, a evacua; a se epuiza), mr. sec, sicare, istr. sec, din limba latina sĭccāre (Puscariu 1570; REW 7894); secaciu (var. secativ), adjectiv (uscativ), varianta ca uscativ; secaciune, substantiv feminin (uscaciune, seceta), pe care Candrea il deriva din limba latina sĭccatiōnem; secatui, (a epuiza); secatura, substantiv feminin (fleac, moft, planta; tont; meserias, netrebnic); seceta, substantiv feminin (uscaciune), probabil de la *secet ‹ seca, ca tunet ‹ tuna, urlet ‹ urla etcetera (der. din limba latina sĭccĭtas, sustinuta de Cihac, I, 251; Candrea, Élements, 27; Puscariu 1576; REW 7896, este improbabila deoarece ne-am fi asteptat la un *secetate); secetos, adjectiv (sec, arid). – Din rom. provin in mag. szek „vad” (Draganu, Dacor., VII, 199), szecita „seceta” (Edelspacher 23).