1
Sechestru, sechestre, substantiv neutru Măsură de asigurare ordonată de justiție sau de fisc în cazul de neplată a unei datorii, constând în sigilarea bunurilor debitorului sau în darea lor în păstrare unei a treia persoane (până la vânzarea lor silită).
(Juridic) Procedură care constă în încredințarea în mâinile unei terțe persoane, a unui bun asupra căruia există un litigiu, până la soluționarea litigiului. [Variantă: (învechit) Secvestru substantiv neutru] – Din franceză Sequestre, latină Sequester, -tris.
(Juridic) Procedură care constă în încredințarea în mâinile unei terțe persoane, a unui bun asupra căruia există un litigiu, până la soluționarea litigiului. [Variantă: (învechit) Secvestru substantiv neutru] – Din franceză Sequestre, latină Sequester, -tris.
DEX – dicționarul explicativ
2
Sechestru sechestre neutru juridic Măsură oficială destinată să prevină înstrăinarea de către debitor a bunurilor sale materiale până la achitarea unei datorii. [Silabe -ches-tru] /<latină sequestrum, sequestrer, franceză sequestre
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Sechestru substantiv neutru
1. Încredințarea (prin hotărâre judecătorească), unei a treia persoane, a unui bun asupra căruia există un litigiu.
Măsură de asigurare ordonată de justiție sau luată de fisc, constând în aplicare de sigiliu sau dare în păstrare unei terțe persoane a bunurilor unui debitor.
2. Fragment osos rămas în țesuturi după o fractură sau infecție a osului. [< franceză sequestre, latină sequestrum].
1. Încredințarea (prin hotărâre judecătorească), unei a treia persoane, a unui bun asupra căruia există un litigiu.
Măsură de asigurare ordonată de justiție sau luată de fisc, constând în aplicare de sigiliu sau dare în păstrare unei terțe persoane a bunurilor unui debitor.
2. Fragment osos rămas în țesuturi după o fractură sau infecție a osului. [< franceză sequestre, latină sequestrum].
DN – dicționar de neologisme
4
Sechestru substantiv neutru
1. măsură de asigurare ordonată de organele judiciare sau financiare, constând în aplicarea de sigiliu sau dare în păstrare unei terțe persoane a bunurilor unui inculpat sau debitor.
măsură excepțională de administrare forțată sau de supraveghere adoptată de un stat beligerant față de un bun al inamicului în vederea conservării acestuia.
reținere a unei nave de către un stat, cu privire la care există un litigiu, până la soluționarea acestuia.
2. fragment osos rămas în țesuturi după o fractură sau infecție a osului.
țesut necrozat. (< franceză sequestre, latină sequestrum)
1. măsură de asigurare ordonată de organele judiciare sau financiare, constând în aplicarea de sigiliu sau dare în păstrare unei terțe persoane a bunurilor unui inculpat sau debitor.
măsură excepțională de administrare forțată sau de supraveghere adoptată de un stat beligerant față de un bun al inamicului în vederea conservării acestuia.
reținere a unei nave de către un stat, cu privire la care există un litigiu, până la soluționarea acestuia.
2. fragment osos rămas în țesuturi după o fractură sau infecție a osului.
țesut necrozat. (< franceză sequestre, latină sequestrum)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă 2 definiții din alte dicționare
5
Sechestru (-re), substantiv neutru – Sigilarea bunurilor debitorului, confiscare. – Aromână sucrestu. Franceză sequestre, în aromână din italiană sequestro, conform turcă sekuestro. – Derivat sechestra, verb (a pune sechestru, a confisca), din franceză sequestrer.
DER – dicționarul etimologic
6
Sechestru substantiv neutru, articulat sechestrul; plural sechestre
DOOM – dicționarul ortografic