Definitie Semăna - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: SemĂna2, seman, verb I. Intranzitiv
1. A avea trasaturi, calitati, defecte comune cu altcineva sau cu altceva; a se asemui, a se asemana. ♢ Expresie A semana cu cineva (sau cuiva) bucatica rupta (sau taiata) ori a semana ca doua picaturi (de apa) = a semana perfect cu cineva, a fi leit cu altul.
2. A parea, a arata, a face impresia de... – Limba Latina Similare.

Varianta definitie 2: SemĂna1, seman, verb I. Tranzitiv
1. A pune sau a arunca samanta in pamantul pregatit in prealabil, pentru a o face sa incolteasca si sa rasara; a insamanta. ♦ (Înv.) A vari in pamant, a ingropa. ♦ (Popular) A arunca boabe de grau, bomboane, stafide etcetera in directia unei persoane de Anul nou sau la nunta, insotind gestul si de o urare.
2. A pune din loc in loc; a presara, a imprastia, a risipi.
3. Figurativ A raspandi, a propaga idei, cunostinte, vrajba etcetera – Limba Latina Seminare.

Varianta definitie 3: SemĂna verb verifica cuvantul: difuza, imprastia, ingropa, planta, populariza, propaga, propovadui, pune, rasadi, raspandi, sadi, transplanta.

Varianta definitie 4: SemĂna verb
1. a aduce, a se apropia, a se asemana, a se asemui, (invechit si popular) a se lovi, (regional) a se cumpani, (invechit) a araduce, a se inchipui, a se podobi, a raduce. (- cu sora lui.)
2. verifica cuvantul: parea.

Varianta definitie 5: SemĂna verb
1. (AGRIC.) a insamanta, (prin Mold. si Olt.) a samanta. (Au - orzul.)
2. (AGRIC.) a pune. (Cand - porumbul?)
3. verifica cuvantul: raspandi.

Varianta definitie 6: Semana (a insamanta, a avea trasaturi comune) verb, indicativ prezent 1 singular seman, 3 singular si plural seamana; conjunctie: prezent 3 singular si plural semene

Varianta definitie 7: A semĂna1 seaman tranzitiv 1) (seminte de plante cultivate) A introduce in sol (pentru a incolti si a creste); a insamanta. - grau. ♢ Culege ce-ai semanat se spune, cand cineva trebuie sa suporte consecintele unor fapte de-ale sale. 2) pop. (persoane) A presara cu seminte de cereale dorind fericire in Noul An. 3) figurat A imprastia uniform pe o suprafata. - flori in calea cuiva. 4) fig. (idei, ganduri, intrigi etcetera) A face sa devina cunoscut unui cerc larg de persoane; a raspandi; a propaga. /<lat. seminare

Varianta definitie 8: A semĂna2 seaman intranzitiv 1) A avea trasaturi comune; a fi deopotriva; a se potrivi; a se asemana; a se asemui. Seamana cu fratele sau. ♢ - ca doua picaturi de apa a avea foarte multe trasaturi comune. 2) A avea aparenta (de); a fi in aparenta; a da semne (de); a parea; a se arata. /<lat. similare

Varianta definitie 9: Semana (-eaman, -at), verb –
1. A insaminta. –
2. A imprastia, a risipi. –
3. A raspindi, a propaga. – Varianta Mold. samana.
Mr. seamin, siminare, megl. sęmin(are), istr. semiru.
Limba Latina sēmĭnāre (Puscariu 1505; REW 7807), conform limba italiana seminare, prov. semenar, franceza semer, sp. sembrar, port. semear. – Derivat semanat, substantiv neutru (insamintare; obicei folcloric de Anul Nou care consta in a arunca inspre oameni griu sau orez, in semn de abundenta); semanator, substantiv masculin (muncitor agricol care seamana); semanatoare, substantiv feminin (femeie care seamana, masina agricola care seamana); semanatura, substantiv feminin (insamintare, loc semanat). – Conform: saminta.

Varianta definitie 10: Semana (-eaman, -at), verb –
1. A se asemui, a avea asemanare. –
2. A parea, a arata. – Varianta Mold. samana.
Mold. seamin, siminare.
Limba Latina sĭmĭlāre (Puscariu 1504; REW 7925), conform limba italiana (somigliare), prov., cat. semblar, franceza sembler, sp. (semejar), port. (semelhar).
Conform: si Sneyders de Vogel, Les mots d’identite dans les langues rom., Groningen 1947, 113-
18. Derivat seaman, substantiv neutru (asemanare), deverbal (dupa REW 7928 din limba latina sĭmĭlis); semen, substantiv masculin (aproapele), sing. reconstituit dupa plural semeni al cuvintului anterior; semanator, adjectiv (al fel, comparabil). – Conform: asemana. – Din rom. provine rut. samanaty (Miklosich, Wander., 19; Candrea, Elemente, 409).