Senior
Definitie, sens si explicatie
1Senior1, seniori, substantiv masculin (În evul mediu, in apusul Europei) Stapan al unui domeniu asupra caruia isi exercita si unele atribute ale puterii de stat; prin extensiune nobil. [Pronuntat: -ni-or] – Din limba latina Senior.
2Senior2, -oară, seniori, -oare, adjectiv , substantiv
1. Adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Sportiv) care a depasit varsta juniorilor, varsta care variaza de la sport la sport, de obicei peste 18 ani.
2. Adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Persoana) mai in varsta, mai batrana.
3. Substantiv neutru: (Pe langa un nume propriu de persoana, in opozitie cu junior) Tatal (considerat in raport cu fiul). [Pronuntat: -ni-or] – Din franceza Senior.
1. Adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Sportiv) care a depasit varsta juniorilor, varsta care variaza de la sport la sport, de obicei peste 18 ani.
2. Adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Persoana) mai in varsta, mai batrana.
3. Substantiv neutru: (Pe langa un nume propriu de persoana, in opozitie cu junior) Tatal (considerat in raport cu fiul). [Pronuntat: -ni-or] – Din franceza Senior.
3Senior substantiv (Ist.) aristocrat, gentilom, nobil, patrician, (rar) magnat. (Un - din apusul feudal al Europei.)
4Senior (tatal) substantiv masculin (silabe -ni-or)
5Senior (stapan feudal) substantiv masculin (silabe -ni-or), plural seniori
6Senior (sportiv) substantiv masculin, adjectiv m. (silabe -ni-or), plural seniori; f. singular senioara, g.-d. art. senioarei, plural senioare
7Senior1 -i m. 1) (in evul mediu) Mare feudal, stapan al unui domeniu, care avea drept de suzeranitate asupra vasalilor sai. 2) (in unele tari europene; folosit si ca termen de adresare) Reprezentant al claselor avute. [Silabe -ni-or] /<fr. seigneur, limba italiana signor, signore
8Senior2 -i m. (in opozitie cu Junior) 1) Sportiv care a depasit varsta juniorilor. 2) rar (pe langa un nume de persoana) Tata in raport cu fiul. 3) figurat Persoana cea mai in varsta dintr-o colectivitate. /<lat. senior
9Senior substantiv masculin Stapan al unei feude; (prin extensiune) nobil. adjectiv (De obicei pe langa un nume propriu) Care este mai in varsta, mai batran; batranul, tatal. [Pronume -ni-or. / < limba latina senior, conform franceza seigneur].
10Senior, -oară substantiv masculin si feminin: Sportiv care a depasit varsta juniorilor. [Pronume -ni-or. / < franceza senior].
11Senior1 I. substantiv masculin stapan al unei feude; (prin extensiune) nobil.
Ii. adjectiv (dupa un nume onomastic) care este mai in varsta, mai batran; tatal (in raport cu fiul). (< limba latina senior)
Ii. adjectiv (dupa un nume onomastic) care este mai in varsta, mai batran; tatal (in raport cu fiul). (< limba latina senior)
12Senior2, -oară substantiv masculin feminin sportiv care a depasit varsta juniorilor. (< franceza senior)
13Senior (-ri), substantiv masculin – Persoana mai in virsta; tata.
Limba Latina senior (secolul Xix). – Derivat senioral, adjectiv , din franceza seigneurial; seniorie, substantiv feminin, din franceza seigneurie; monsenior, substantiv masculin, din franceza monseigneur.
Limba Latina senior (secolul Xix). – Derivat senioral, adjectiv , din franceza seigneurial; seniorie, substantiv feminin, din franceza seigneurie; monsenior, substantiv masculin, din franceza monseigneur.