Sfincter
Definitie, sens si explicatie
1Sfincter, sfinctere, substantiv neutru Muschi inelar care inconjura un orificiu natural, reglandu-i deschiderea in functie de gradul de contractie sau de relaxare. – Din franceza, limba latina Sphincter.
2Sfincter substantiv neutru (silabe sfinc-), plural sfinctere
3Sfincter -e n. anat.
Muschi inelar care regleaza deschiderea sau inchiderea unui orificiu. - pupilar. [Silabe: sfinc-ter] /<fr., limba latina sphincter
Muschi inelar care regleaza deschiderea sau inchiderea unui orificiu. - pupilar. [Silabe: sfinc-ter] /<fr., limba latina sphincter
4Sfincter substantiv neutru Muschi circular care inchide sau strange un orificiu. [< franceza, limba latina sphincter, conform limba greaca (veche) sphingein – a strange].
5Sfincter1 substantiv neutru muschi inelar care inchide un orificiu. (< franceza, limba latina sphincter)
6Sfincter2(o)- element „sfincter”. (< franceza sphuncter/o/-, conform lat. sphincter, limba greaca (veche) sphinkter)
7Sfincter (-re), substantiv neutru – Ornament ecleziastic, tunica ajustata a dirijorillor de cor.
Gr. σφιγϰτήρ (secolul Xix).
Este dubletul lui sfincter, substantiv neutru (muschi inelar), prin intermediul franceza sphincter.
Gr. σφιγϰτήρ (secolul Xix).
Este dubletul lui sfincter, substantiv neutru (muschi inelar), prin intermediul franceza sphincter.