Sibilant -ă
Definitie, sens si explicatie
1Sibilant, -ă, sibilante, adjectiv (În sintagmele) Consoana sibilanta sau sunet sibilant (si substantivat, f.) = consoana articulata prin apropierea varfului limbii de alveola superioara; consoana suieratoare sau siflanta. – Din franceza Sibilant.
2Sibilant adjectiv (Fon.) siflant, suierator. (Consoana -; sunet -.)
3Sibilant adjectiv n.; adjectiv f., substantiv feminin sibilanta; plural n. si feminin: sibilante
4Sibilant -ta (-ti, -te) si substantival (despre sunete consonante) Care se articuleaza cu o usoara suieratura; siflant. /<fr. sibilant
5Sibilant, -ă adjectiv suierator, siflant. ♦ Consoana sibilanta (si substantiv feminin ) = consoana suieratoare sau siflanta. [< franceza sibilant].
6Sibilant, -ă adjectiv, substantiv feminin siflant(a). (< franceza sibilant)