1
Siric, siricuri, substantiv neutru Prăjină cu care se conduc plutele.
Prăjină care se poartă sprijinită de umăr și cu ajutorul căreia se duc greutăți, legate de capătul dinspre spate. – Turcă Sırık.
Prăjină care se poartă sprijinită de umăr și cu ajutorul căreia se duc greutăți, legate de capătul dinspre spate. – Turcă Sırık.
DEX – dicționarul explicativ