Definitie Istoric -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Istoric, -Ă, istorici, -ce, adjectiv , substantiv masculin, substantiv neutru I. Adjectiv
1. Care apartine istoriei, privitor la istorie, istoricesc; prin extensiune care are o importanta deosebita (in dezvoltarea societatii). ♢ Monument istoric = constructie care pentru vechimea si valoarea ei artistica, este luata sub ocrotirea statului. ♦ Care se ocupa cu fapte din istorie, care are ca tema istoria.
Roman istoric.
2. Care se schimba in cursul timpului.
3. Care corespunde faptelor istoriei, care a existat in realitate, real2.
4. Care studiaza problemele sau fenomenele in ordinea cronologica.
Metoda istorica. II.
1. Substantiv masculin Specialist in domeniul istoriei, autor de opere istorice; p. restr. istoriograf.
2. Substantiv neutru: Expunere (ampla) a unui fapt, a unui eveniment, etcetera, in imprejurarile in care s-a produs, in ordinea desfasurarii faptelor etcetera – Din franceza Historique, limba latina Historicus, limba italiana Istorico.

Varianta definitie 2: Istoric, -Ă I. adjectiv
1. care tine de domeniul istoriei, referitor la istorie; (prin extensiune) deosebit de important pentru dezvoltarea omenirii, a unui popor etcetera
2. care se schimba in cursul istoriei.
3. corespunzator faptelor din istorie; real.
4. cronologic.
II. substantiv neutru expunere a unui fapt, a unui eveniment etcetera in mod amanuntit.
III. substantiv masculin specialist in istorie; istoriograf. (< franceza historique, limba latina historicus, limba italiana istorico)

Varianta definitie 3: Istoric s., adjectiv
1. substantiv istoriograf, (invechit) izvoditor. (Un mare -.)
2. adjectiv (invechit) istoricesc. (Evenimente -.)
3. adjectiv verifica cuvantul: cronologic.
4. verifica cuvantul: memorabil.

Varianta definitie 4: Istoric adjectiv m., substantiv masculin, plural istorici; f. singular istorica, plural istorice

Varianta definitie 5: Istoric substantiv neutru

Varianta definitie 6: Istoric3 n.
Relatare cronologica si ampla a starii de lucruri dintr-un domeniu pana la etapa actuala; privire retrospectiva; incursiune in trecut. /<lat. historicus, franceza historique

Varianta definitie 7: Istoric2 -ci m.
Specialist in istorie. /<lat. historicus, franceza historique

Varianta definitie 8: Istoric1 -ca (-ci, -ce) 1) Care tine de istorie; propriu istoriei. Metoda -ca. 2) (despre opere artistice) Care descrie evenimente din istorie. Nuvela -ca. 3) (despre evenimente, fapte, date etcetera) Care are o mare importanta; care trebuie sa intre in istorie. /<lat. historicus, limba franceza: historique

Varianta definitie 9: Istoric substantiv masculin Specialist in istorie; istoriograf. [< limba latina historicus].

Varianta definitie 10: Istoric, -Ă adjectiv
1. Care tine de domeniul istoriei, privitor la istorie; (prin extensiune) deosebit de important pentru dezvoltarea omenirii, a unui popor etcetera
2. Care se schimba in cursul istoriei.
3. Corespunzator faptelor din istorie; real, just.
4. Cronologic. substantiv neutru Expunere a unui fapt, a unui eveniment etcetera in mod amanuntit. [Conform: limba latina historicus, franceza historique].